Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 288 din 1 iulie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 516 si art. 578-580^1 din Codul de procedura civila, precum si a dispozitiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 724 din 11 august 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Luiza Iancu şi Alexandru Iancu în Dosarul nr. 984/2004 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, susţinând cã textele de lege criticate nu contravin principiilor constituţionale, ci reprezintã expresia dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, care prevãd cã procedura de judecatã este stabilitã numai prin lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 10 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 984/2004, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Luiza Iancu şi Alexandru Iancu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciazã cã dispoziţiile Codului de procedurã civilã referitoare la actul de adjudecare a imobilului scos la vânzare prin licitaţie publicã şi cele privind predarea silitã a bunurilor imobile, obiect al obligaţiei debitorului prevãzute în titlul executoriu, contravin dreptului fundamental de proprietate privatã garantat de Constituţie şi de primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, chiar dacã proprietarul imobilului, persoanã fizicã, a garantat obligaţia unei persoane juridice, urmãrirea silitã ar trebui sã aibã ca obiect proprietatea persoanei juridice ca debitor al obligaţiei pe care şi-a asumat-o. Or, prin scoaterea la licitaţie publicã a imobilului, proprietate a persoanei fizice, se nesocoteşte dreptul de proprietate al acesteia, pe de o parte, şi se creeazã o inegalitate între persoanele fizice şi cele juridice, pe de altã parte.
În ceea ce priveşte emiterea somaţiei de evacuare, potrivit prevederilor <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 , executorul judecãtoresc se substituie în competenţele judecãtorului, care este singurul abilitat de Constituţie sã judece cauzele care au ca obiect evacuarea persoanelor minore. Se aratã cã somaţia de evacuare nu ocroteşte drepturile copiilor minori, care nu sunt debitori, fiind ignorate dispoziţiile art. 108 din Codul familiei, care prevãd în mod obligatoriu în cauzele cu minori prezenţa Autoritãţii Tutelare.
Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã, arãtând cã acestea conţin numai norme privind menţiunile obligatorii ale actului de adjudecare sau dispoziţii ce au în vedere predarea silitã a bunurilor imobile, fãrã a aduce atingere prevederilor constituţionale invocate. De asemenea, nici <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu contravine normelor Legii fundamentale, prin emiterea somaţiei de executare, executorul judecãtoresc conformându-se încuviinţãrii date de instanţa judecãtoreascã în vederea executãrii obligaţiei stabilite în titlul executoriu.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.
Guvernul apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind nefondatã, reţinând cã procedura de judecatã în ansamblul ei, incluzând în sens larg şi faza executãrii silite, se întemeiazã pe dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţia României, republicatã, care prevãd în mod expres cã reglementarea procedurii de judecatã se face "prin lege", dând astfel libertate legiuitorului sã statueze în aceste domenii.
Executarea silitã se înfãţişeazã ca o activitate complexã cu caracter mixt, în care se distinge o laturã jurisdicţionalã, reprezentatã prin activitatea instanţei de executare, şi o laturã administrativã, constând în activitatea execuţionalã a executorului judecãtoresc. Aşa fiind, este evident cã prin atribuţiile sale executorul judecãtoresc nu se substituie activitãţii instanţei de judecatã, al cãrei rol este, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, republicatã, acela de înfãptuire a justiţiei.
Se apreciazã cã susţinerile autorilor excepţiei vizeazã apãrãri de fond ce pot fi avute în vedere la soluţionarea contestaţiei la executare, fãrã temei în argumentarea neconstituţionalitãţii textelor criticate. Astfel, nu se creeazã discriminãri de tratament juridic pe diverse criterii între persoanele supuse executãrii silite, ceea ce ar fi de naturã sã contravinã dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi art. 136 din Constituţie, republicatã.
Avocatul Poporului aratã cã textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale consacrate de art. 1 alin. (5), art. 16, art. 44 alin. (2), art. 126 alin. (1) şi art. 136 alin. (5), invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv <>Decizia nr. 56/2004 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate formulatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 516: "Dupã plata integralã a preţului sau a avansului prevãzut de art. 515, dacã imobilul a fost vândut cu plata în rate, executorul, pe baza procesului-verbal de licitaţie, va întocmi actul de adjudecare, care va cuprinde urmãtoarele menţiuni:
1. denumirea şi sediul organului de executare;
2. numele şi calitatea executorului;
3. numãrul şi data procesului-verbal de licitaţie;
4. numele şi domiciliul sau, dupã caz, denumirea şi sediul debitorului şi adjudecãtorului;
5. preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata în rate;
6. menţiunea, dacã este cazul, cã imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitaţie sau servitute, ori, dupã caz, liber de aceste drepturi, în condiţiile prevãzute de art. 509 alin. 3 şi 4;
7. datele de identificare a imobilului;
8. menţiunea cã actul de adjudecare este titlu de proprietate şi cã poate fi înscris în cartea funciarã;
9. menţiunea cã, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva cumpãrãtorului care nu plãteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a fãcut cu plata preţului în rate;
10. semnãtura şi ştampila executorului, precum şi semnãtura adjudecatarului.";
- Art. 578: "Dacã partea obligatã sã pãrãseascã ori sã predea un imobil nu-şi îndeplineşte aceastã obligaţie în termen de 5 zile de la primirea somaţiei, ea va fi îndepãrtatã prin executare silitã, iar imobilul va fi predat celui îndreptãţit.";
- Art. 579: "În vederea executãrii silite a obligaţiei prevãzute la art. 578, executorul judecãtoresc va soma pe debitor sã pãrãseascã de îndatã imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forţei publice, punând pe creditor în drepturile sale.";
- Art. 580: "Dacã executarea priveşte un imobil în care se gãsesc bunuri mobile ce nu formeazã obiectul executãrii şi pe care debitorul nu le ridicã singur, executorul va încredinţa aceste bunuri în pãstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului.";
- Art. 580^1: "Despre îndeplinirea executãrii potrivit prevederilor prezentei secţiuni executorul judecãtoresc va întocmi un proces-verbal, dispoziţiile art. 577 fiind aplicabile."
De asemenea, autorii excepţiei criticã dispoziţiile <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, potrivit cãrora: "Executorul judecãtoresc are urmãtoarele atribuţii: [...]
i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui."
Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate încalcã urmãtoarele prevederi din Constituţia României, republicatã:
- Art. 1 alin. (5): "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice."
Se apreciazã cã se încalcã şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care are urmãtorul cuprins: "Orice persoanã fizicã sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauzã de utilitate publicã şi în condiţiile prevãzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, potrivit art. 516 din Codul de procedurã civilã, dupã finalizarea adjudecãrii, executorul judecãtoresc este obligat sã întocmeascã actul de adjudecare prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real ce a fãcut obiectul urmãririi silite asupra imobilului în favoarea adjudecatarului. Aşa fiind, acest act constituie titlu de proprietate şi titlu executoriu împotriva debitorului, dacã imobilul se aflã în posesia acestuia din urmã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 578-580^1, cuprinse în secţiunea Codului de procedurã civilã referitoare la predarea silitã a bunurilor imobile, şi prevederile <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 , Curtea observã cã acestea instituie norme de procedurã ce trebuie respectate de cãtre debitorul obligaţiei de predare a imobilului, respectiv atribuţiile executorului judecãtoresc cãruia i-a fost încredinţatã executarea silitã.
Curtea nu poate reţine nesocotirea principiului egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, textele de lege reprezentând exclusiv o garanţie a asigurãrii echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.
De altfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare sã se circumscrie cadrului constituţional. Or, Curtea constatã cã reglementarea dedusã controlului satisface exigenţa impusã de norma constituţionalã, fiind în deplinã concordanţã cu prevederile Legii fundamentale.
Nici critica de neconstituţionalitate a textelor de lege în raport cu art. 44 din Constituţie, republicatã, referitor la garantarea dreptului de proprietate privatã, nu este întemeiatã, întrucât, prin executarea silitã a unei obligaţii de a face, respectiv de a preda un bun imobil, rezultatã dintr-un titlu executoriu emis conform legii, se asigurã realizarea drepturilor legale ale creditorului. Stabilirea conţinutului şi limitelor dreptului de proprietate - cãrora li se subsumeazã reglementãrile în cauzã - implicã, în mod necesar, o restrângere a exerciţiului sãu în considerarea drepturilor şi intereselor altor persoane. Departe de a constitui o atingere a dreptului subiectiv în sine, asemenea reglementãri creeazã condiţiile indispensabile valorificãrii acestuia. În consecinţã, art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã şi <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 nu numai cã nu contravin prevederilor constituţionale invocate, ci, dimpotrivã, le dau expresie într-o manierã specificã, dar indubitabilã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 516 şi art. 578-580^1 din Codul de procedurã civilã, precum şi a dispoziţiilor <>art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecãtoreşti, excepţie ridicatã de Luiza Iancu şi Alexandru Iancu în Dosarul nr. 984/2004 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 1 iulie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
_________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
