Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 286 din 27 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si art. 108^5 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 371 din 31 mai 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.852/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 461D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã cu privire la faptul cã autorul excepţiei a depus la dosarul Curţii note scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã şi menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea comercialã nr. 1.277 din 3 martie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 6.852/1285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad, cu prilejul soluţionãrii unei cauze având ca obiect o contestaţie în anulare în cadrul cãreia a fost depusã şi o cerere de reexaminare a unei amenzi judiciare dispusã printr-o încheiere anterioarã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile legale criticate sancţioneazã introducerea unei cereri cu rea-credinţã. Legiuitorul român nu defineşte reaua-credinţã în cuprinsul Codului de procedurã civilã şi nu enumerã nici criteriile dupã care o cerere ar putea fi apreciatã obiectiv ca fiind exercitatã cu rea-credinţã, justiţiabilul putând avea astfel o temere de a introduce o cerere de chemare în judecatã. Potrivit art. 108^5 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, partea interesatã poate face cerere de reexaminare împotriva hotãrârii prin care s-a aplicat amenda judiciarã, însã cererea de reexaminare se judecã de aceeaşi instanţã şi acelaşi judecãtor, potrivit practicii Tribunalului Comercial Cluj, fiind astfel încãlcat dreptul pãrţilor la un recurs efectiv.
Autorul mai aratã cã prin instituirea unor sancţiuni pecuniare se îngrãdeşte accesul liber la justiţie, întrucât existenţa posibilitãţii ca pãrţile sã suporte o amendã judiciarã este de naturã sã le inducã o stare de temere şi de autocenzurare în a se adresa cu cereri justiţiei, alegând de multe ori sã renunţe la a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi a intereselor lor legitime.
Reglementãrile criticate încalcã toate garanţiile constituţionale şi convenţionale menţionate în mãsura în care cererea de reexaminare se soluţioneazã de însãşi instanţa care a dispus mãsura sancţionatorie. Verificarea temeiniciei sancţiunii amenzii judiciare de cãtre aceeaşi instanţã care a dispus mãsura sancţionatorie suprimã dreptul pãrţilor la un recurs efectiv, întrucât nu existã o posibilitate de cenzurare a instanţei de cãtre instanţa superioarã.
Tribunalul Comercial Cluj considerã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã, argumentele invocate de autorul excepţiei fiind nefondate. Aratã cã prin dispoziţiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) din Codul de procedurã civilã este reglementatã posibilitatea sancţionãrii cu amendã judiciarã a pãrţilor în cazurile în care instanţa considerã cã drepturile procesuale sunt exercitate cu rea-credinţã, aceastã reglementare fiind, de altfel, expresia voinţei legiuitorului, în conformitate cu respectarea art. 57 din Constituţie .
De asemenea, instanţa apreciazã cã nici dispoziţiile art. 108^5 din Codul de procedurã civilã nu aduc atingere prevederilor constituţionale, întrucât acestea permit revenirea asupra amenzii aplicate, chiar în condiţiile în care nu poate fi vorba de calea de atac a apelului sau a recursului, ci de o altã cale, de retractare. Prin aceste dispoziţii legale se oferã posibilitatea pãrţii sancţionate cu amendã judiciarã sã formuleze şi sã depunã la dosar înscrisuri sau orice alte mijloace de probã de care înţelege sã se foloseascã pentru a face dovada aplicãrii sancţiunii în mod nelegal ori dovada caracterului nefondat al sancţiunii.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze prezenta excepţie.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul cuprins:
- Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b): "Dacã legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona urmãtoarele fapte sãvârşite în legãturã cu procesul, astfel:
1. cu amendã judiciarã de la 50 lei la 700 lei:
a) introducerea, cu rea-credinţã, a unor cereri vãdit netemeinice;
b) formularea, cu rea-credinţã, a unei cereri de recuzare sau de strãmutare;";
- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevãzute la art. 108^4 cel obligat la amendã sau despãgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, sã se revinã asupra amenzii ori despãgubirii sau sã se dispunã reducerea acestora.
Cererea se face în termen de 15 zile, dupã caz, de la data la care a fost luatã mãsura sau de la data comunicãrii încheierii.
Cererea se soluţioneazã prin încheiere irevocabilã, datã în camera de consiliu, de cãtre instanţa de judecatã ori de preşedintele instanţei de executare care a aplicat amenda sau despãgubirea."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie privind accesul liber la justiţie, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 referitor la dreptul la o cale efectivã de atac din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã a fost sesizatã prin practicaua unei încheieri comerciale pronunţate de instanţa judecãtoreascã, hotãrâre prin care aceasta a şi soluţionat cauza, admiţând acţiunea formulatã de autorul excepţiei.
Cu privire la modul în care instanţa judecãtoreasã a ales sã sesizeze instanţa constituţionalã, se reţin considerentele de principiu avute în vedere prin Decizia nr. 89 din 7 februarie 2012*), nepublicatã încã la data pronunţãrii prezentei decizii, şi prin Decizia nr. 1.227 din 20 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, decizii prin care Curtea a subliniat cã, potrivit legii, actul de sesizare a acesteia trebuie sã fie încheierea întocmitã de instanţa judecãtoreascã ori de arbitraj comercial în faţa cãrora a fost ridicatã o excepţie privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
____________
*) Decizia nr. 89 din 7 februarie 2012 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 6 aprilie 2012.
Sesizarea Curţii este subsecventã efectuãrii controlului privind îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei realizat de cãtre instanţa judecãtoreascã sau de arbitraj comercial, care are rolul de prim filtru în cadrul etapei judecãtoreşti a procedurii soluţionãrii excepţiei de neconstituţionalitate. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile".
În ceea ce priveşte conţinutul actului de sesizare a instanţei constituţionale, sunt aplicabile dispoziţiile art. 261 din Codul de procedurã civilã, norme imperative care stabilesc cuprinsul încheierii pronunţate de instanţã, lipsa unor menţiuni putând atrage nulitatea acesteia, în condiţiile art. 105 alin. 2 teza întâi din acelaşi cod. Astfel, încheierea, ca hotãrâre datã de instanţã în cursul judecãţii, are 3 pãrţi: practicaua, considerente şi dispozitiv. Practicaua cuprinde menţiunile prevãzute la art. 261 alin. 1 pct. 1-4 din Codul de procedurã civilã; considerentele sau motivarea sunt prevãzute la pct. 5, iar dispozitivul, consacrat de pct. 6 din acelaşi articol al Codului de procedurã civilã, constã în reproducerea în cea de-a treia parte a încheierii, a minutei. Dispozitivul este considerat partea cea mai importantã, esenţialã, a unei hotãrâri judecãtoreşti, întrucât el este susceptibil a fi pus în executare şi împotriva lui se exercitã cãile de atac. Prin dispozitiv sunt soluţionate toate cererile pãrţilor, indiferent dacã sunt cereri principale, accesorii sau incidentale.
Raportând aceste considerente la cauza de faţã, Curtea constatã cã actul de sesizare nu respectã dispoziţiile art. 261 din Codul de procedurã civilã.
Astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate reprezintã un incident procedural, prin intermediul cãruia autorul a solicitat instanţei judecãtoreşti sesizarea Curţii Constituţionale în vederea efectuãrii controlului de constituţionalitate, instanţa, exercitându-şi competenţa prevãzutã de lege, ar fi trebuit sã constate admisibilitatea excepţiei, în cadrul considerentelor hotãrârii, şi sã dispunã sesizarea Curţii, prin dispozitivul aceleiaşi hotãrâri.
Or, în cauza de faţã, procedând la "sesizarea Curţii Constituţionale" prin practicaua Încheierii comerciale nr. 1.277 din 3 martie 2011, Tribunalul Comercial Cluj nu a respectat dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, art. 261 din Codul de procedurã civilã şi nici Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 26 din 16 decembrie 2010 privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres cã "Dosarele Curţii Constituţionale având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate cu privire la care Curtea este sesizatã în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctã, care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor. Dispozitivul încheierii se va referi la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale". Aşa fiind, Curtea constatã cã nu a fost sesizatã în mod legal.
Pe de altã parte, Curtea reţine cã, prin procedura reglementatã de dispoziţiile art. 281 din Codul de procedurã civilã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate avea posibilitatea formulãrii unei cereri de îndreptare a dispozitivului încheierii comerciale menţionate, în sensul dispunerii exprese prin acesta a sesizãrii Curţii Constituţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) şi art. 108^5 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crişana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.852/1285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
