Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 285 din 28 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) teza intai din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 14 aprilie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marilena Mincã - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Ioan Purcsa în Dosarul nr. 5.499/2004 al Judecãtoriei Bistriţa.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiatã, apreciind cã dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 15 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 5.499/2004, Judecãtoria Bistriţa a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 , excepţie ridicatã de Ioan Purcsa în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine cã prevederile legale criticate sunt neconstituţionale "sub aspectul condiţionãrii accesului la cauzele de nepedepsire sau de reducere a pedepselor, de plata prejudiciului cauzat pânã la primul termen de judecatã", ceea ce contravine dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, referitoare la prezumţia de nevinovãţie. De asemenea, autorul excepţiei considerã cã sancţionarea diferenţiatã a unor inculpaţi doar motivat de momentul achitãrii prejudiciului determinã încãlcarea prevederilor art. 16 din Legea fundamentalã, privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii.
Judecãtoria Bistriţa apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, cu urmãtorul cuprins: "În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri şi ale art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovãţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin <>Legea nr. 241/2005 se instituie mãsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscalã şi a unor infracţiuni aflate în legãturã cu acestea, sãvârşite de acei contribuabili care, în înţelesul legii, reprezintã "orice persoanã fizicã ori juridicã sau orice altã entitate fãrã personalitate juridicã care datoreazã impozite, taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat". În conformitate cu art. 10 alin. (1) teza întâi din lege, criticat sub aspectul neconstituţionalitãţii, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat.
Potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege organicã infracţiunile, pedepsele şi regimul executãrii acestora. În virtutea acestei prevederi constituţionale, legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã.
Principiul egalitãţii în drepturi nu implicã tratarea juridicã uniformã a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de acoperirea prejudiciului cauzat prin infracţiunea sãvârşitã este expresia fireascã a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice sã se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic sã fie diferenţiat.
Drept urmare, nu se poate primi critica privind încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi, deoarece cazul de reducere a pedepsei prevãzut de textul de lege atacat se aplicã în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementatã de <>art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 , adicã autorilor unei infracţiuni de evaziune fiscalã care, în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, au acoperit integral prejudiciul cauzat prin fapta penalã.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentalã, se constatã cã prin dispoziţiile <>art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 nu se aduce atingere prezumţiei de nevinovãţie de care beneficiazã orice persoanã în cursul procesului penal, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, deoarece cazul de reducere a limitelor pedepsei instituit de legiuitor se aplicã în funcţie de circumstanţele fiecãrei cauze şi are drept scop recuperarea cât mai rapidã a prejudiciului adus bugetului de stat, neinstituindu-se astfel nici o prezumţie de vinovãţie a inculpatului trimis în judecatã pentru sãvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscalã.
Faţã de cele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Ioan Purcsa în Dosarul nr. 5.499/2004 al Judecãtoriei Bistriţa.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
