Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 281 din 18 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si a dispozitiilor art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adriana Veturia Moldovan în Dosarul nr. 1.200/33/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã cã autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei note de şedinţã, prin care aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a rãmas fãrã obiect, având în vedere respingerea propunerii de arestare preventivã.
Reprezentantul Ministerului Public, arãtând cã excepţia de neconstituţionalitate este de ordine publicã, astfel încât aceasta nu se aflã la dispoziţia pãrţii care a ridicat-o, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 iunie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 1.200/33/2009, Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adriana Veturia Moldovan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã "chiar dacã, la prima vedere, aceastã dispoziţie pare sã constituie o garanţie a independenţei magistraţilor, în realitate ea constituie o încãlcare a principiului constituţional al independenţei şi imparţialitãţii instanţei de judecatã." Astfel, "odatã ce Consiliul Superior al Magistraturii se pronunţã în sensul avizãrii favorabile a arestãrii unui magistrat, acest aviz constituie un mijloc de presiune asupra judecãtorului chemat sã se pronunţe asupra propunerii de arestare preventivã, în condiţiile în care cariera sa depinde în mod exclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii." Or, "potrivit dispoziţiilor art. 124, art. 134 şi art. 21 din Constituţie, dreptul oricãrei persoane la o judecatã în faţa unei instanţe independente şi imparţiale este garantat la nivel constituţional", iar aceste texte trebuie interpretate prin raportare la prevederile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale astfel cum au fost interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Potrivit acestei jurisprudenţe, "existenţa unor indicii de lipsã de neutralitate, a unei aparenţe în acest sens, este suficientã pentru a înlãtura prezumţia de neutralitate a judecãtorului". În ceea ce priveşte art. 148 lit. f) din Codul de procedurã penalã, se aratã cã este contrar dreptului la libertate şi la siguranţã, deoarece "omite sã stabileascã anumite condiţii obiective de determinare a situaţiilor în care se poate dispune arestarea unor persoane, lãsând aceasta la arbitrariul judecãtorului."
Curtea de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate nu încalcã prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, precum şi cele ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 : "Judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.";
- art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã: "Mãsura arestãrii preventive a inculpatului poate fi luatã dacã sunt întrunite condiţiile prevãzute în art. 143 şi existã vreunul dintre urmãtoarele cazuri: [...]
f) inculpatul a sãvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţã sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi existã probe cã lãsarea sa în libertate prezintã un pericol concret pentru ordinea publicã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 23 - Libertatea individualã, art. 124 - Înfãptuirea justiţiei şi art. 134 alin. (4) referitoare la atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu raportare la art. 5 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la libertatea individualã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Astfel, contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , potrivit cãrora judecãtorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, dau expresie unei atribuţii a acestui organism, stabilite prin legea sa organicã, "în realizarea rolului sãu de garant al independenţei justiţiei", aşadar sunt în concordanţã cu dispoziţiile art. 133 alin. (1) şi art. 134 alin. (4) din Constituţie. Nu poate fi reţinutã nici încãlcarea prevederilor art. 21 şi art. 124 din Legea fundamentalã, întrucât dispoziţiile <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu stabilesc nicio obligaţie pentru judecãtorii învestiţi cu soluţionarea cererilor la care textul legal face referire, de naturã sã ştirbeascã în vreun fel independenţa acestora, consfinţitã prin dispoziţiile art. 124 alin. (3) din Constituţie, potrivit cãrora "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii".
Cât priveşte dispoziţiile art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, acestea sunt criticate pentru faptul cã sunt interpretabile, întrucât omit sã stabileascã situaţiile în care poate dispune arestarea unor persoane, "lãsând aceasta la arbitrariul judecãtorului". Or, o asemenea împrejurare nu constituie în sine o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale, întrucât rolul instanţei judecãtoreşti este tocmai acela de a interpreta actul normativ şi de a-l aplica la speţa concretã. În plus, criticile privind caracterul lacunar sau defectuos al redactãrii prevederilor criticate nu intrã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru motivele mai sus arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 95 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi ale art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedurã penalã, excepţie invocatã de Adriana Veturia Moldovan în Dosarul nr. 1.200/33/2009 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penalã şi de minori.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
