Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 280 din 29 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 16 septembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Vasile Lupu în Dosarul nr. 8.336/2003 al Judecãtoriei Focşani.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile legale criticate nu vin în contradicţie cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate, ci, din contrã, sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. De asemenea, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, prin deciziile nr. 72/2004, nr. 167/2004 şi nr. 168/2004, a statuat cã aceste dispoziţii legale sunt constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 februarie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 8.336/2003, Judecãtoria Focşani a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 .
Excepţia a fost ridicatã de Vasile Lupu în dosarul cu numãrul de mai sus, având drept obiect obligarea Societãţii Comerciale "Electrica" - S.A. la ridicarea unor stâlpi de înaltã tensiune de pe un teren.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate reglementeazã un drept abuziv al statului de a institui o proprietate publicã în detrimentul celei private, încãlcându-se astfel dispoziţiile constituţionale referitoare la proprietate. Pe de altã parte, <>art. 37 alin. (4) din Legea nr. 318/2003 nu mai este în vigoare şi, pe cale de consecinţã, instanţa de contencios constituţional, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea fundamentalã, este datoare sã constate abrogarea dispoziţiilor criticate.
Judecãtoria Focşani opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textul legal criticat fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul României apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile criticate confirmã în mod expres ceea ce este prevãzut în alte acte normative privind proprietatea publicã, cum ar fi pct. 14 din anexa nr. 1 a <>Legii nr. 213/1998 sau <>Legea nr. 18/1991 , republicatã. Astfel, apare evident faptul cã regimul juridic al terenului respectiv a fost doar reconfirmat prin dispoziţiile alin. (4) al <>art. 37 din Legea nr. 318/2003 . Reglementarea criticatã se încadreazã în mãsurile necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor statului referitoare la "protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã", prevãzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie. De altfel, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii, statuând prin <>Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, cã aceste dispoziţii sunt constituţionale.
Avocatul Poporului considerã cã textul criticat nu vine în contradicţie cu principiul garantãrii şi ocrotirii proprietãţii private, deoarece nu creeazã un regim preferenţial de ocrotire a proprietãţii private, ci, din contrã, este în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora "conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege", precum şi cu cele ale art. 136 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 37 alin. (4): "Terenurile pe care se situeazã reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile art. 44 alin. (2) teza întâi şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie, republicatã, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 44 alin. (2) teza întâi: "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.";
- Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textul legal criticat nu dispune exproprierea şi nici transferul dreptului de proprietate în vreun alt mod, ci doar constatã cã "terenurile pe care se situeazã reţelele electrice existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rãmân în proprietatea publicã a statului". Aceastã prevedere se justificã prin dispoziţiile art. 136 alin. (3) din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice "[...] şi alte bunuri stabilite de legea organicã". Dispoziţiile atacate dau expresie şi prevederilor constituţionale cuprinse în alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol, potrivit cãrora proprietatea publicã aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilã.
De altfel, prin <>Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004, Curtea a constatat cã, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, se lasã statului o marjã mare de apreciere, în funcţie de nevoia realã a comunitãţii în adoptarea mãsurii de privare de proprietate. Astfel, în cauza "James şi alţii împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei", 1986, Curtea Europeanã a statuat cã nu poate fi vorba despre o încãlcare a dispoziţiilor Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, dacã privarea de proprietate a fost fãcutã într-un anumit context politic, economic sau social, dacã rãspunde unei "utilitãţi publice", aşa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenţie, aparţinând chiar şi unei categorii mai restrânse de persoane, deci şi în situaţia în care colectivitatea în ansamblul ei nu utilizeazã sau nu profitã ea însãşi de bun. În vederea realizãrii scopului ei legitim, mãsura privativã de proprietate trebuie însã sã pãstreze un echilibru just între exigenţele interesului general al comunitãţii şi apãrarea drepturilor fundamentale ale individului. Mai mult, ea trebuie sã aibã loc în condiţiile prevãzute de legea internã, care este necesar sã fie accesibilã, publicã şi previzibilã, şi sã cuprindã o procedurã clarã de aplicare. Or, în aceastã materie, legea românã respectã exigenţele impuse de prevederile Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În sensul celor expuse mai sus Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 167 din 1 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 17 mai 2004, şi <>Decizia nr. 168 din 1 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 3 mai 2004. Soluţiile adoptate în deciziile susmenţionate, ca şi considerentele pe care acestea s-au întemeiat îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003 , excepţie ridicatã de Vasile Lupu în Dosarul nr. 8.336/2003 al Judecãtoriei Focşani.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 iunie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
