Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 272 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 222 din 6 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Constantin Robu în Dosarul nr. 14/63/2001 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 36 din 23 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 14/63/2001, Tribunalul Dolj - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Constantin Robu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine cã dispoziţiile <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 contravin prevederilor constituţionale care garanteazã dreptul de proprietate privatã şi libertatea economicã, drepturi fundamentale consacrate de Legea fundamentalã. Textul criticat dã posibilitatea lichidatorului judiciar sã solicite judecãtoruluisindic angajarea rãspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere care au contribuit la crearea stãrii de insolvenţã a debitorului, stipulând totodatã împrejurãrile în care o asemenea mãsurã urmeazã a fi dispusã prin admiterea cererii. Prin aceasta, legea instituie prezumţia de caracter ilicit aplicabilã manierei de dobândire a bunurilor proprietate privatã pentru aceste categorii de persoane şi creeazã totodatã premisele apariţiei abuzului de drept, manifestat sub forma introducerii discreţionare a unor astfel de cereri în instanţã.
Tribunalul Dolj - Secţia comercialã considerã cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, textele de lege criticate fiind în deplinã concordanţã cu prevederile constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. <>Art. 138 din Legea nr. 85/2006 reglementeazã faptele pentru care judecãtorul-sindic poate sã dispunã, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, ca o parte a pasivului debitorului persoanã juridicã, ajuns în stare de insolvenţã, sã fie suportatã de membrii organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi de orice altã persoanã care a cauzat starea de insolvenţã a debitorului.
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1) şi (8) şi art. 45, precum şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constatã cã prevederile <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei au mai fost supuse controlului de constituţionalitate şi, de exemplu, prin <>Decizia nr. 63 din 31 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 14 februarie 2008, <>Decizia nr. 617 din 27 mai 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, şi <>Decizia nr. 82 din 8 februarie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 19 februarie 2007, Curtea Constituţionalã a constatat cã acestea sunt constituţionale. În cuprinsul acestei din urmã decizii, s-a reţinut cã dispoziţiile legale criticate "nu instituie prezumţia de culpã a persoanei a cãrei rãspundere se solicitã a fi stabilitã", ci "prevãd în concret natura faptelor pãgubitoare pentru societatea comercialã debitoare, fapte care au contribuit la ajungerea acesteia în stare de insolvenţã şi care pot antrena rãspunderea unor persoane din organele sale de conducere. Stabilirea existenţei unor asemenea fapte şi a mãsurii în care ele au contribuit la ajungerea în stare de insolvenţã a societãţii comerciale debitoare se face cu respectarea tuturor normelor procedurale aplicabile şi în dreptul comun, pe baza unui probatoriu complet şi pertinent. În cadrul acestui proces, persoana a cãrei responsabilitate se cere a fi stabilitã poate exercita fãrã nicio îngrãdire dreptul la apãrare, precum şi cãile legale de atac". S-a mai reţinut cã, deşi membrii organelor de supraveghere din cadrul societãţii sau de conducere, precum şi persoanele care au cauzat starea de insolvenţã a societãţii debitoare suferã o îngrãdire în exercitarea atributelor dreptului lor de proprietate, având în vedere cã pe aceastã cale se asigurã acoperirea pasivului debitorului insolvent şi valorificarea drepturilor creditorilor, şi întrucât, potrivit art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, reglementarea legalã, în sine, nu relevã nicio contradicţie cu textele constituţionale de referinţã.
Soluţia pronunţatã de Curtea Constituţionalã prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care au stat la baza ei îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu se invocã elemente noi, de naturã a schimba aceastã jurisprudenţã.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicatã de Constantin Robu în Dosarul nr. 14/63/2001 al Tribunalului Dolj - Secţia comercialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
