Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 270 din 22 octombrie 2002  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 4 si ale   art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 270 din 22 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. 4 si ale art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 6 decembrie 2002
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "B.T.T." - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.786/2001 al Tribunalului Constanta - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 3.786/2001, Tribunalul Constanta - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "B.T.T." - S.A. din Bucureşti într-un litigiu ce are ca obiect obligarea acestei societãţi la vânzarea unor apartamente.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul exceptiei considera - pentru ipoteza în care terenurile aparţin societãţilor comerciale - ca prin efectul art. 10 alin. 4 acestea devin proprietate de stat, ceea ce ar reprezenta o expropriere contrarã art. 41 alin. (3) din Constituţie. Au fost incalcate, tot astfel, în opinia autorului exceptiei, şi prevederile art. 41 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (6) din Legea fundamentalã. Neconstituţionalitatea textului menţionat ar atrage, astfel cum considera autorul, şi neconstituţionalitatea altor texte din aceeaşi lege, de care regimul terenului afectat locuinţelor ce se vand nu poate fi disociat; este vorba despre art. 7 alin. 1, 5 şi 6 şi despre <>art. 10 alin. 1, 2, 3 şi 6 din Legea nr. 85/1992 , republicatã. În fine, se mai susţine ca art. 10 alin. 4, incalcand prevederile Constituţiei, violeaza şi Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Al doilea text criticat pentru neconstituţionalitate este art. 7 alin. 4 din legea menţionatã. Autorul exceptiei considera ca "Modalitatea în care s-a stabilit prin lege indexarea nu are nici o justificare obiectivã şi raţionalã, determinând ruperea justului echilibru şi antrenand încãlcarea art. 1 din primul Protocol adiţional la convenţia deja menţionatã". Pe de alta parte, arata acesta, "legiuitorul a prevãzut ca dreptul de proprietate asupra pãrţilor comune ale clãdirii şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construcţiei se transmit obligatoriu şi fãrã nici un contraechivalent, iar aceasta mãsura este o privare de proprietate care contravine art. 1 din primul protocol la Convenţie".
Tribunalul Constanta - Secţia civilã apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata. În opinia instanţei, "faptul ca ulterior intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 85/1992 , în cadrul procesului de privatizare, apelanta a devenit o societate pe acţiuni cu capital mixt nu este de natura a atrage neconstituţionalitatea prevederilor invocate". Într-adevãr, arata instanta, "vânzarea vizeazã doar locuintele construite din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, iar terenul atribuit în proprietate este de asemenea teren aparţinând statului".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca fiind neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate şi propune respingerea ei. Este citata, în acest sens, jurisprudenta Curţii Constituţionale, ca, de exemplu, Decizia nr. 324/2001, prin care s-a statuat ca dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, sunt constituţionale. Cat priveşte vânzarea terenurilor cãtre cumpãrãtorii locuinţelor, în cadrul punctului de vedere menţionat se arata ca suprafeţele respective aparţin statului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. 4 şi a <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, este neîntemeiatã. Aceasta excepţie are la baza - în opinia Guvernului - o gresita interpretare a legii, cãci art. 10 alin. 4 din legea menţionatã "nu prevede o expropriere, ci o trecere a terenurilor în proprietatea deţinãtorilor de locuinţe, fosti chiriaşi ai acestora, dobândite prin cumpãrare de la unitãţile economice sau bugetare de stat. Prin urmare, atribuirea terenurilor se face integral sau proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcţiei respective". Pe de alta parte, observa Guvernul, "modalitatea concretã prin care se stabileşte preţul de vânzare a locuinţelor este o problema ce tine de aplicarea dispoziţiilor legii, iar nu de constitutionalitate".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. 4 şi ale <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 7 alin. 4: "Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevãzute la alin. 1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpãrare pana la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se vor face în condiţiile <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienţii de uzura din <>Decretul nr. 93/1977 , la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţara la data cumpãrãrii, fata de cel existent la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 85/1992 .";
- Art. 10 alin. 4: "Pentru persoanele care dobândesc locuintele în condiţiile <>Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, atribuirea terenului se face în condiţiile <>art. 36 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 ."
Textele constituţionale invocate de autorul exceptiei ca fiind infrante de aceste dispoziţii legale sunt cele ale art. 41 alin. (1), (2) şi (3) şi ale art. 135 alin. (6), texte care au urmãtorul conţinut:
- Art. 41 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauza de utilitate publica, stabilitã potrivit legii, cu dreapta şi prealabilã despãgubire.";
- Art. 135 alin. (6): Proprietatea privatã este, în condiţiile legii, inviolabilã."
De asemenea, se invoca încãlcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, prevederi care au urmãtorul cuprins: "Orice persoana fizica sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica şi în condiţiile prevãzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor."
Motivele de neconstituţionalitate invocate de autorul exceptiei privesc atât modalitatea de stabilire şi, implicit, cuantumul preţului de vânzare, cat şi atribuirea în proprietatea deţinãtorilor de locuinţe, fosti chiriaşi ai acestora, dobândite prin cumpãrare de la unitãţile economice sau bugetare de stat, a terenurilor pe care se afla aceste construcţii, considerându-se ca textul criticat nu respecta cerinţele impuse de prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, Curtea s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, cum ar fi, de exemplu: Decizia nr. 46 din 23 martie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 29 aprilie 1999; Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000; Decizia nr. 128 din 4 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000; Decizia nr. 137 din 11 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 13 septembrie 2000.
Prin aceste decizii Curtea a statuat ca dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, sunt constituţionale, retinand în esenta ca prin aceste dispoziţii se introduce o limitare legalã a dreptului de proprietate, constând în posibilitatea fiecãrui chiriaş de a cumpara locuinta, limitare conformã cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie şi care da expresie totodatã exigenţei cuprinse în art. 43 alin. (1) şi în art. 134 alin. (2) lit. f) din Constituţie, cu privire la obligaţia statului de a crea condiţii necesare pentru creşterea calitãţii vieţii şi, mai ales, de a lua mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de natura sa asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
În acelaşi timp s-a apreciat ca dispoziţia criticata reprezintã "o norma de justiţie socialã, întrucât da posibilitatea chiriaşilor sa cumpere locuintele la construirea cãrora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic". Pe aceasta baza s-a apreciat ca dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, "sunt nu numai conforme literei şi spiritului art. 41 şi 135 din Constituţie, ci şi legitimate din punct de vedere economic, social şi moral".
Faptul ca, în acest caz, autorul exceptiei nu critica obligativitatea înstrãinãrii locuinţelor, ci preţul de vânzare al acestora nu priveşte constituţionalitatea textului criticat, fiind o problema de opţiune legislativã. Legiuitorul a înţeles sa stabileascã preţul de vânzare într-un cuantum care sa permitã chiriaşilor sa îşi poatã exercita efectiv dreptul la cumpãrarea locuinţelor. De aceea nu poate fi reţinutã nici încãlcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin Decizia nr. 324 din 27 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002.
Având în vedere ca nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţiile, cat şi considerentele cuprinse în deciziile anterioare îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 , republicatã, Curtea constata ca acestea nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Acest text de lege face referire numai la modalitatea concretã de atribuire a terenurilor pe care se gãsesc locuintele dobândite prin vanzarecumparare în condiţiile <>Legii nr. 85/1992 . Deci acest articol nu prevede o expropriere, ci o trecere a terenurilor în proprietatea deţinãtorilor de locuinţe, fosti chiriaşi ai acestora, dobândite prin cumpãrare de la unitãţile economice sau bugetare de stat, atribuirea terenurilor fãcându-se integral sau proporţional cu cota-parte din dreptul de proprietate asupra construcţiei respective.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 4 şi ale <>art. 10 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu alta destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unitãţilor economice sau bugetare de stat, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "B.T.T." - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.786/2001 al Tribunalului Constanta - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 22 octombrie 2002.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,
Maria Bratu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016