Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 270 din 12 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 523 din 20 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Valeria Sahleanu în Dosarul nr. 235/2005 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, personal, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei solicitã admiterea excepţiei, deoarece textul de lege criticat creeazã discriminãri între persoanele pensionate dupã data de 1 aprilie şi cele pensionate anterior acestei date, deşi acestea se aflã în situaţii identice.
Reprezentantul Ministerului Public, fãcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, situaţia celor pensionaţi înainte de intrarea în vigoare a legii fiind diferitã de cea a celor pensionaţi dupã intrarea în vigoare a dispoziţiilor criticate, iar la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierea din 16 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 235/2005, Tribunalul Buzãu - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Valeria Sahleanu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 a instituit o discriminare nejustificatã între persoanele înscrise la pensie anterior datei de intrare în vigoare a acestei legi şi cele pensionate dupã aceastã datã, fiind grav prejudiciate persoanele pensionate în temeiul legislaţiei anterioare. Hotãrârile Guvernului emise în temeiul acestor dispoziţii legale au determinat scãderea punctajului de pensie iniţial stabilit pentru cei pensionaţi anterior, cu consecinţa diminuãrii relative a cuantumului pensiei. Aceastã discriminare lezeazã demnitatea umanã, dreptul la pensie, dreptul la viaţã şi la integritate fizicã şi psihicã, precum şi dreptul la ocrotirea sãnãtãţii.
Tribunalul Buzãu - Secţia civilã apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 nu instituie nici privilegii şi nici discriminãri, acesta fiind deopotrivã aplicabil pentru toţi pensionarii care se aflã în situaţii identice. Persoanele care s-au pensionat pe baza reglementãrilor din legislaţia în vigoare anterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 şi cele pensionate conform acestei legi se aflã în situaţii diferite, fapt ce justificã şi tratamentul juridic diferenţiat, fãrã a putea considera cã acesta are caracter discriminator.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul aratã cã dispoziţiile de lege criticate nu încalcã prevederile art. 47 din Constituţie, întrucât criteriile şi condiţiile pentru stabilirea dreptului la pensie, elementele şi modul de calcul al cuantumului pensiei, cum ar fi determinarea valorii punctului de pensie şi a punctajului mediu, anual şi estimat, operaţiunile de recorelare şi celelalte aspecte privind sistemul public de pensii sunt reglementate prin lege, respectiv prin <>Legea nr. 19/2000 , astfel cum dispune alin. (2) al art. 47 din Legea fundamentalã. De asemenea, nu sunt încãlcate nici prevederile constituţionale ale art. 16 ce instituie principiul egalitãţii, deoarece persoanele pensionate în baza legislaţiei anterioare sunt în situaţii diferite faţã de persoanele pensionate potrivit <>Legii nr. 19/2000 , ceea ce justificã un tratament diferit, care nu îndreptãţeşte însã calificarea reglementãrii ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţionalã, esenţialã fiind voinţa legiuitorului de a elimina discrepanţele inerente, în raport cu posibilitãţile financiare existente.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia dispoziţia de lege criticatã vine în contradicţie cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 20, art. 22 şi art. 34 alin. (1) din Constituţie, aratã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece aceste dispoziţii din Constituţie conţin prevederi principiale, care nu au incidenţã în cauza dedusã controlului.
Avocatul Poporului aratã cã nu poate fi reţinutã susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile criticate încalcã art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleaşi condiţii pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeaşi situaţie, fãrã a determina privilegii sau discriminãri. Dispoziţiile criticate reglementeazã o procedurã tehnicã prin a cãrei aplicare se urmãreşte înlãturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a noii reglementãri, fãrã ca aceste discrepanţe sã îndreptãţeascã calificarea reglementãrii ca fiind discriminatorie. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 faţã de cele ale art. 47 din Constituţie, se aratã cã nici aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece conţinutul şi condiţiile acordãrii dreptului la pensie se stabilesc prin lege, şi numai în raport de resursele financiare existente, care pot fi alocate în acest sens potrivit art. 138 alin. (5) din Constituţie.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 faţã de prevederile art. 1 alin. (3), art. 20, art. 22 şi art. 34 alin. (1) din Constituţie, aratã cã aceste prevederi constituţionale nu au incidenţã în cauza dedusã controlului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificatã şi completatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 49/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, ordonanţã aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 338/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. Ulterior modificãrii aduse prin <>Legea nr. 338/2002 , <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 a fost modificat şi completat prin <>Legea nr. 577/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004.
Acest text de lege are urmãtorul conţinut:
- Art. 180: "(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurãri sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurãri sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi.
(2) CNPAS va lua mãsurile necesare astfel încât la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sã determine punctajul mediu anual al fiecãrui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevãzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate, datoratã conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilitã în condiţiile art. 80.
(3) Pensionarilor de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 - 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condiţiile prezentei legi, pe lângã punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie şi acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operaţiunile de indexare şi recorelare.
(3^1) Se excepteazã de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurãri sociale de stat ale cãror drepturi de pensie s-au stabilit în baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de pânã la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplicã prevederile alin. (2).
(4) Punctajul mediu estimat, prevãzut la alin. (3), se calculeazã de CNPAS.
(5) Punctajul mediu anual şi punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzãtor recorelãrii prevãzute la art. 168 alin. (3)-(5).
(5^1) Dupã definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevãzute la alin. (3^1) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001.
(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, dupã caz, ce va fi stabilit conform alin. (2), (3), (5) şi (5^1).
(7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţia legalã criticatã sunt încãlcate prevederile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 20, art. 22, art. 34 alin. (1) şi art. 47 din Constituţia României.
- Art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.";
- Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţã cu Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã existã neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.";
- Art. 22: "(1) Dreptul la viaţã, precum şi dreptul la integritate fizicã şi psihicã ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsã sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisã.";
- Art. 34 alin. (1): "Dreptul la ocrotirea sãnãtãţii este garantat.";
- Art. 47: "(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã şi de protecţie socialã, de naturã sã asigure cetãţenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenţã medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurãri sociale politice sau private, prevãzute de lege. Cetãţenii au dreptul şi la mãsuri de asistenţã socialã, potrivit legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 prevede determinarea punctajului mediu anual al fiecãrui pensionar "prin raportarea pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare... la valoarea unui punct de pensie stabilitã în condiţiile art. 80", fãrã a institui privilegii sau discriminãri, acest text fiind deopotrivã aplicabil pentru toţi pensionarii care se aflã în situaţii identice. Determinarea punctajului mediu anual al fiecãrei persoane este un procedeu de naturã tehnicã şi se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 19/2000 şi urmeazã a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor, operaţiune ce se efectueazã eşalonat în timp, în funcţie de posibilitãţile financiare existente.
Prin <>Decizia nr. 70 din 18 februarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, Curtea Constituţionalã a statuat cã nu poate fi reţinutã critica potrivit cãreia <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 încalcã art. 16 din Constituţie, întrucât aceastã criticã este infirmatã de chiar conţinutul textului, care reglementeazã o procedurã tehnicã prin a cãrei aplicare, în timp, se urmãreşte înlãturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi dupã intrarea în vigoare a noii reglementãri. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptãţeşte însã calificarea reglementãrii ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţionalã, esenţialã fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacã un atare deziderat se realizeazã printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o datã, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil.
De altfel, alin. (7) al art. 180 eliminã posibilitatea diminuãrii unor drepturi stabilite pe baza legislaţiei anterioare, prevãzând cã, "în situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se pãstreazã în platã cuantumul avantajos". De asemenea, ţinând seama de existenţa unor diferenţe inechitabile între pensiile stabilite pe baza unor reglementãri legale succesive, legiuitorul a prevãzut, chiar în <>Legea nr. 19/2000 , ca mãsurã de protecţie socialã pentru cei defavorizaţi, recalcularea şi recorelarea pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare.
De asemenea, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã nici susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile de lege criticate înfrâng prevederile constituţionale ale art. 47.
Astfel, Curtea observã cã dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacrã, printre altele, dreptul la pensie, pentru toţi cetãţenii, în condiţiile prevãzute de lege. Astfel, criteriile şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei şi modul de calcul al cuantumului acesteia, toate celelalte norme de drept substanţial ori de procedurã privind funcţionarea sistemului public de asigurãri sociale, precum şi dreptul la celelalte mãsuri de asistenţã socialã trebuie reglementate prin lege.
Astfel, prin <>Decizia nr. 103 din 26 martie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, şi <>Decizia nr. 476 din 9 decembrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 11 februarie 2004, Curtea a statuat cã, în cadrul realizãrii politicii în domeniul asigurãrilor sociale de stat, legiuitorul are deplina autoritate sã stabileascã periodic noi modalitãţi şi condiţii de acordare şi de calculare a pensiilor, cum a procedat şi prin adoptarea <>Legii nr. 19/2000 . Noile reglementãri pot sã fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, dupã cum permite sau impune, dupã caz, situaţia economico-financiarã a ţãrii şi fondurile de asigurãri sociale de stat disponibile, iar în oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplicã numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie dupã intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. De vreme ce drepturile de pensii anterior stabilite nu sunt atinse, nu sunt diminuate, iar pensiile stabilite reflectã, în cuantum, posibilitãţile limitate în raport cu resursele existente într-o perioadã datã, nu se poate susţine cã noile reglementãri tranzitorii ar leza dreptul la viaţã, precum şi dreptul la integritate fizicã sau psihicã ori cã ar institui un tratament inuman sau degradant. Legiuitorul, prin dispoziţiile tranzitorii ale <>Legii nr. 19/2000 şi prin modificarea şi completarea acestora, a urmãrit realizarea, în cadrul limitelor actualmente posibile, a obligaţiilor statului în domeniul mãsurilor de protecţie socialã. Pe linia acestor preocupãri, dispoziţiile legale respective prevãd, pentru o primã etapã, stabilirea punctajului anual şi în privinţa pensiilor anterior stabilite, precum şi recorelarea acestora pentru a ajunge la nivelul punctajului mediu, stabilit pentru persoanele care se pensioneazã dupã intrarea în vigoare a legii. Sunt exceptaţi pensionarii ale cãror drepturi anterior stabilite sunt mai mari decât punctajul mediu stabilit conform noilor reglementãri. Aceste reglementãri se aplicã în mod egal pentru toate persoanele care se aflã în situaţii identice. Legea reglementeazã, la modul general, şi etapele urmãtoare ale recorelãrii, abilitând Guvernul ca, în limita posibilitãţilor ulterioare, sã elaboreze un program de recorelare etapizat, ca la finalizarea acestora toţi pensionarii sã beneficieze de drepturi egale pentru aceeaşi activitate şi perioadã de cotizare, indiferent de data înscrierii la pensie.
Soluţia adoptatã şi considerentele deciziilor citate sunt valabile şi în prezenta cauzã, întrucât nu au apãrut elemente noi, de naturã a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale.
În ceea ce priveşte invocarea, de cãtre autorul excepţiei, a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 20 din Constituţie, Curtea reţine cã aceste dispoziţii constituţionale nu au relevanţã în cauza dedusã controlului.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
în numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, excepţie ridicatã de Valeria Sahleanu în Dosarul nr. 235/2005 al Tribunalului Buzãu - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
