Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 27 din 11 februarie 1997 referitoare la exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 330 si ale art. 330^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 39 din 11 martie 1997
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra recursurilor formulate de Glod Florica (Dosarul nr. 110C/1996), Bejenar Ecaterina (Dosarul nr. 113C/1996), Tarik (Goinea) Speranta Eugenia (Dosarul nr. 118C/1996), Crinteanu Cristina (Dosarul nr. 127C/1996) şi Tandreu Aristita-Valeria (Dosarul nr. 137C/1996) impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996 *).
-------------------
*) Decizia Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 6 martie 1997.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 4 februarie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa pãrţilor, legal citate, cînd Curtea, avînd nevoie de timp pentru a delibera, a aminat pronunţarea pentru 11 februarie 1997.
CURTEA,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin încheierile din 27 martie 1996, 11 aprilie 1996, 17 mai 1996, 24 mai 1996 şi 5 iunie 1996, pronunţate în dosarele nr. 2.410/1995, nr 3.212/1995, nr. 3.521/1995, nr. 2.002/1995 şi nr. 1.160/1996, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã, ridicate de Glod Florica, Bejenar Ecaterina, Tarik (Goinea) Speranta Eugenia, Crinteanu Cristina şi Tandreu Aristita-Valeria.
Prin Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996, Curtea Constituţionalã a respins, ca vadit nefondate, excepţiile de neconstituţionalitate a art. 330 din Codul de procedura civilã şi a constatat ca excepţiile privind dispoziţiile art. 330^1 din acelaşi cod sînt neconstituţionale în mãsura în care se aplica hotãrîrilor pronunţate înainte de 26 iulie 1993. Soluţia s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie 1996, şi pe Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, definitiva, ţinînd seama de obligativitatea, în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituţie, a deciziilor Curţii Constituţionale.
Impotriva acestei decizii au fost declarate, în termen legal, recursuri în dosarele Curţii nr. 110C/1996, nr. 113C/1996, nr. 118C/1996, nr. 127C/1996 şi nr. 137C/1996.
În Dosarul nr. 110C/1996 a declarat recurs Glod Florica, pentru urmãtoarele motive:
- violarea dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, raportat la dispoziţiile art. 23-26 din lege. Completul de judecata a interpretat greşit dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, cînd a respins excepţia sa ca inadmisibila, invocind deciziile Curţii Constituţionale nr. 107/1994, nr. 92/1995 şi nr. 96/1996 şi sustinind ca nu sînt elemente noi care sa justifice schimbarea soluţiei. Completul de judecata nu a ţinut seama de principiul ca judecãtorii oricãrui complet de judecata pot sa îndepãrteze o interpretare juridicã dintr-o decizie definitiva a altui complet de judecata din cadrul Curţii.
- completul de judecata a împãrţit perioada de aplicare a art. 330^1 din Codul de procedura civilã în doua perioade: a) hotãrîrile pronunţate pînã la 26 iulie 1993, pentru care textul art. 330^1 este neconstitutional; şi b) hotãrîrile pronunţate dupã 26 iulie 1993, pentru care textul îşi pãstreazã valabilitatea, întrucît nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea soluţiei;
- interpretarea data textului de lege este eronatã, deoarece nu s-a sesizat ca dispoziţia privind introducerea recursului în anulare oricind, adicã nelimitat, în civil, "dupã bunul plac" al procurorului, incalca principiul neretroactivitatii, reglementat de Constituţie;
- s-a încãlcat principiul egalitãţii pãrţilor în proces, întrucît s-a dat dreptul procurorului general sa foloseascã în exclusivitate o cale de atac, deşi procurorul nu a fost prezent la nici o faza a procesului;
- prin modul cum a rezolvat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã a încãlcat o serie de convenţii internaţionale ratificate de România: Declaraţia Universala a Drepturilor Omului din anul 1948, pactele internaţionale privind drepturile civile, politice şi economice ale omului elaborate de O.N.U. şi ratificate de România în anul 1974 şi Convenţia europeanã a drepturilor omului.
Recursurile declarate de Bejenar Ecaterina, Tarik (Goinea) Speranta Eugenia şi Crinteanu Cristina, în dosarele nr. 113C/1996, nr. 118C/1996 şi nr. 127C/1996, au un conţinut identic, întemeindu-se pe urmãtoarele motive:
- decizia atacatã este nelegalã, întrucît art. 330^1 din Codul de procedura civilã, care da dreptul exclusiv procurorului general de a introduce recurs în anulare oricind, creeazã o inegalitate evidenta între pãrţile din procesul civil şi parchet, ceea ce este de natura sa încalce prevederile Constituţiei;
- textul, prin conţinutul sau, afecteazã stabilirea raporturilor sociale şi juridice, deoarece, în condiţiile prevãzute de lege, o hotãrîre judecãtoreascã nu va fi pe deplin irevocabilã, ceea ce este inadmisibil;
- prin decizie se infringe principiul instituit de art. 128 din Constituţie, deoarece, prin folosirea preferentiala a cãilor de atac de cãtre Ministerul Public, se vãtãma interese majore ocrotite de Convenţia europeanã a drepturilor omului şi stabilirea raporturilor juridice şi sociale.
În Dosarul nr. 137C/1996 a declarat recurs Tandreu Aristita-Valeria pentru urmãtoarele motive:
- dispoziţiile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã, care permit procurorului general de a ataca cu recurs în anulare o hotãrîre judecãtoreascã irevocabilã, fãrã a se stabili un termen, creind astfel o inechitate în raport cu ceilalţi participanţi în procesul civil şi perturbind stabilitatea raporturilor juridice, violeaza prevederile art. 1 alin. (3), art. 15, art. 16, art. 41 alin. (1) şi ale art. 135 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucît excepţiile au fost respinse ca vadit nefondate, s-au solicitat punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului şi al Guvernului.
În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 330, art. 330^1, art. 330^2 şi ale art. 330^4 din Codul de procedura civilã au în vedere promovarea recursului în anulare numai pentru motive strict determinate, în scopul apãrãrii anumitor valori generale, ce exclud interesul pãrţilor, cum este respectarea principiului constituţional al separarii puterilor în stat.
Dispoziţiile speciale privind recursul în anulare, ca şi regulile de desfãşurare a activitãţii de judecata, în general, îşi au temeiul în prevederile de principiu ale art. 125 şi 128 din Constituţie, potrivit cãrora atît competenta şi procedura de judecata, cît şi cãile de atac exercitate de pãrţile interesate ori de Ministerul Public sînt stabilite de lege. Ca urmare, prevederile referitoare la recursul în anulare nu pot fi considerate neconstituţionale. În consecinta, se apreciazã ca recursurile introduse impotriva <>Deciziei nr. 110/1996 sînt neintemeiate.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
avînd în vedere decizia atacatã, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, prevederile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Recursurile sînt neintemeiate, pentru ca asupra criticilor formulate privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin decizii definitive, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, sînt obligatorii şi au putere numai pentru viitor, asa cum se retine şi în decizia atacatã.
Prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 Curtea a statuat ca dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã sînt constituţionale. Excepţiile de neconstituţionalitate privind aceste prevederi legale au fost respinse în mod întemeiat, la judecata în fond, cînd s-a constatat ca nu au intervenit elemente noi care sa determine schimbarea acestei soluţii.
Cît priveşte dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva şi obligatorie, Curtea Constituţionalã a modificat Decizia nr. 73/1996 prin care se respinsesera excepţiile de neconstituţionalitate a acestor prevederi şi a decis ca acestea sînt neconstituţionale în mãsura în care se aplica hotãrîrilor judecãtoreşti pronunţate înainte de 26 iulie 1993, data intrãrii în vigoare a Legii nr. 59/1993. Fata de aceasta situaţie, prin decizia recuratã au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate avînd ca obiect dispoziţiile art. 330^1 din Codul de procedura civilã, ţinînd seama şi de practica constanta a Curţii, conform cãreia o prevedere declarata neconstitutionala printr-o decizie definitiva a Curţii nu mai poate face obiectul unei noi excepţii.
Cele arãtate reprezintã considerente comune pentru toate recursurile.
Referitor la susţinerea din recursul declarat de Glod Florica, în sensul încãlcãrii, prin art. 330^1 din Codul de procedura civilã, a principiului egalitãţii pãrţilor în proces, se constata ca Ministerul Public - prin procurorul general, în calitate de reprezentant al intereselor generale ale societãţii - poate exercita oricind recursul de anulare, dar nu în mod discretionar, ci în condiţiile legii, pentru apãrarea intereselor generale.
Nu se motiveaza în recursul formulat ce anume texte din convenţiile internaţionale ratificate de România au fost incalcate. În Decizia nr. 96/1996, la care face trimitere decizia recuratã, Curtea Constituţionalã a constatat ca s-au respectat cerinţele art. 6 pct. 1 din Convenţia europeanã a drepturilor omului privind soluţionarea cauzelor într-un "termen rezonabil" şi principiul egalitãţii pãrţilor înscris în art. 16 alin. (1) din Constituţie.
De asemenea, recursurile declarate de Bejenar Ecaterina, Tarik (Goinea) Speranta Eugenia şi Crinteanu Cristina, care au acelaşi conţinut, nu sînt întemeiate. Exercitarea recursului în anulare nu este de natura sa aducã atingere principiului înscris în Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în fata legii şi nici stabilitatii raporturilor juridice. Acest principiu priveşte egalitatea cetãţenilor în fata legilor şi autoritãţilor publice şi nu egalitatea de tratament juridic a acestora, în raport cu cel aplicat autoritãţilor publice. Aceasta egalitate nu exclude, ci chiar implica un tratament diferenţiat, ţinînd seama de natura activitãţilor publice şi de atribuţiile acestora. Ministerul Public este o astfel de autoritate care exercita atribuţii şi nu drepturi subiective. Pe de alta parte, asa cum s-a reţinut în Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996 a Curţii Constituţionale, egalitatea cetãţenilor în fata instanţelor şi dreptul la un proces echitabil nu pun în discuţie necesitatea garantarii, pentru toate pãrţile dintr-un proces, a dreptului de a exercita toate cãile extraordinare de atac impotriva hotãrîrilor judecãtoreşti.
În legatura cu autoritatea lucrului judecat şi stabilirea raporturilor juridice recunoscute prin hotãrîrile judecãtoreşti pronunţate, este de observat ca acestea nu sînt principii constituţionale, dar, chiar dacã s-ar face abstractie de acest lucru, este de reţinut ca hotãrîrile pot fi atacate şi prin alte cai extraordinare de atac, cum ar fi contestaţia în anulare şi revizuirea; faptul ca pentru recursul în anulare regimul termenului este diferit nu înseamnã ca prin acestea textul ar deveni neconstitutional.
Cît priveşte recursul declarat de Tandreu Aristita-Valeria, se constata ca sînt reiterate motivele invocate la judecata de fond, care au fost avute în vedere la soluţionarea exceptiei, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate prin decizia recuratã.
Pentru cele arãtate şi în temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 şi ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de Glod Florica, Bejenar Ecaterina, Tarik (Goinea) Speranta Eugenia, Crinteanu Cristina şi Tandreu Aristita-Valeria impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 110 din 8 octombrie 1996 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa din 11 februarie 1997.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
