Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 269 din 24 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civila
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova - Secţia civilã. La apelul nominal se prezintã autorii exceptiei, prin avocat, şi partea Georgeta Silvia Nicolescu, personal şi asistatã de apãrãtor, lipsind Comisia localã pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 - comuna Lipanesti, judeţul Prahova, şi Comisia judeteana pentru aplicarea <>Legii nr. 18/1991 Prahova, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul autorilor exceptiei susţine neconstituţionalitatea art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã, care prevede efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor având ca obiect bunurile supuse partajului, apreciind ca imparteala judiciarã ar trebui sa fie rezultatul nemijlocit al gandirii judecãtorului, iar nu expresia voinţei unei persoane neabilitate de lege pentru a atribui loturi, respectiv expertul numit în cauza în vederea realizãrii operaţiilor de mãsurãtoare, evaluare şi altele asemenea. Avocatul partii prezente considera ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata, întrucât legiuitorul nu a înţeles sa delege atribuţiile judecãtorului altor persoane, instanta judecãtoreascã fiind singura competenta a atribui pãrţilor loturile propuse de expert. Este ceea ce consacra şi art. 673^14 alin. 1 din Codul de procedura civilã, care prevede ca, "În toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunţa prin hotãrâre". Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, sustinand ca art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã nu incalca prevederile constituţionale invocate de autorul exceptiei, constatãrile expertului cu privire la formarea loturilor rãmânând la libera apreciere a judecãtorului, care este singurul care va decide atribuirea lor.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 20 februarie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.096/2003, Tribunalul Prahova - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se arata ca, întrucât în competenta expertului nu pot intra decât atribuţiile prevãzute de alin. 2 al art. 673^6, şi anume evaluarea bunului, stabilirea faptului dacã acesta poate fi comod partajabil în natura şi în ce mod, expertul nu poate forma loturile ce urmeazã a fi atribuite, singura competenta sa realizeze acest lucru fiind instanta judecãtoreascã. Prin urmare, textul de lege criticat incalca prevederile constituţionale cuprinse în art. 123 alin. (1) şi art. 125 alin. (1), potrivit cãrora justiţia se înfãptuieşte în numele legii şi numai de cãtre instanţele judecãtoreşti stabilite de lege. Tribunalul Prahova - Secţia civilã arata ca dispoziţiile art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã enunta elementele principale pe care le cuprinde raportul de expertiza, condiţiile pe care trebuie sa le îndeplineascã acesta şi operaţiile ce trebuie realizate pentru desãvârşirea împãrţelii, astfel încât activitatea desfasurata de expert este clar determinata, instanta judecãtoreascã fiind în mãsura a cenzura raportul de expertiza astfel întocmit, potrivit art. 673^9 din Codul de procedura civilã. Prin urmare, textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate şi deci excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât reglementarea cuprinsã în art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 123 alin. (1) şi ale art. 125 alin. (1). Se arata ca, în scopul împãrţelii în natura, dacã pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de mãsurãtoare şi evaluare pentru care instanta nu are date suficiente, aceasta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Astfel, textul de lege criticat constituie expresia clara a infaptuirii justiţiei cu respectarea garanţiilor procesuale, a principiilor care trebuie sa stea la baza oricãrei imparteli. Avocatul Poporului considera ca argumentele formulate de autori în motivarea exceptiei de neconstituţionalitate vizeazã probleme de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale în materie de partaj, care intra în competenta exclusiva a instanţei judecãtoreşti. Potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã se poate pronunţa numai asupra intelesului contrar Constituţiei al textelor de lege criticate, astfel încât excepţia de fata este inadmisibila. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã. Textul legal criticat are urmãtorul conţinut: - Art. 673^6 alin. 2: "Raportul de expertiza va arata evaluarea şi criteriile avute în vedere la stabilirea acesteia, va indica dacã bunurile pot fi comod partajabile în natura şi în ce mod anume, propunand loturile ce urmeazã sa fie atribuite." Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca urmãtoarele prevederi constituţionale: - Art. 123 alin. (1): "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii."; - Art. 125 alin. (1): "Justiţia se realizeazã prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine ca textul de lege criticat prevede posibilitatea instanţei judecãtoreşti de a apela la cunoştinţele unor experţi în cadrul procedurii împãrţelii judiciare şi de a dispune prin încheiere efectuarea unei expertize atunci când pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de mãsurãtoare sau evaluare. Sub acest aspect, pãrerile experţilor se limiteazã la evaluarea bunurilor, indicarea posibilitatii lor de partajare în natura şi a modului în care acest lucru se poate realiza, precum şi la propunerea loturilor ce urmeazã sa fie atribuite. Întrucât art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã prevede în terminis ca expertul doar propune loturile ce urmeazã sa fie atribuite, instanta fiind cea care, prin hotãrâre, le stabileşte şi le atribuie, este evident ca, din acest punct de vedere, critica de neconstituţionalitate este lipsitã de relevanta. De altfel, potrivit dispoziţiilor art. 673^14 alin. 1, cuprinse în capitolul "Procedura împãrţelii judiciare" din Codul de procedura civilã, asupra cererii de partaj instanta se va pronunţa prin hotãrâre, indiferent de modul cum a intervenit imparteala bunurilor, prin buna învoiala sau nu, sau dacã în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize. Fãrã indoiala, luând cunostinta de propunerile expertului desemnat - bazate pe mãsurãtori şi calcule care implica cunoştinţe de specialitate, pe care instanta nu le poseda -, aceasta şi le poate însuşi ca atare, poate solicita lãmuriri suplimentare, fie orale, citând expertul în fata instanţei, fie în scris, dispunând sa rãspundã la obiectiunile pãrţilor sau sa efectueze un supliment de expertiza ori poate dispune o noua expertiza, la cererea pãrţilor sau din oficiu. Prin urmare, instanta judecãtoreascã are la dispoziţie posibilitãţi ample şi variate de natura a-i permite sa pronunţe o hotãrâre legalã şi temeinica. Împrejurarea ca, din comoditate sau pentru alte motive, o instanta îşi însuşeşte propunerile deficitare sau discutabile ale expertului, respingând, fãrã motivare sau cu o motivare precara, cererile pãrţilor în litigiu, nu reprezintã o problema de neconstituţionalitate, de natura sa legitimeze competenta Curţii, ci exclusiv un aspect care tine de aplicarea legii, în raport cu o anumitã situaţie de fapt, hotãrârea astfel pronunţatã fiind supusã cenzurii instanţelor de control judiciar. Prin urmare, Curtea constata ca susţinerea autorilor exceptiei, potrivit cãreia textul criticat incalca dispoziţiile constituţionale care prevãd ca justiţia se realizeazã în numele legii prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege, este neîntemeiatã, art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã constituind expresia infaptuirii justiţiei cu realizarea garanţiilor procesuale ale tuturor pãrţilor implicate în proces.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^6 alin. 2 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Constanta Grigore, Stela Rusu, Maria Capraru, Mariana Nicolescu, Vasile Stanciu, Elena Pravat, Victoria Badea şi Silvia Asanache în Dosarul nr. 1.096/2003 al Tribunalului Prahova - Secţia civilã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 24 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
──────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
