Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 268 din 19 decembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 35-37 din Legea bancara nr. 58/1998
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 , excepţie ridicatã de Razvan Ionut Stan în Dosarul nr. 459/2000 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ. La apelul nominal se constata lipsa autorului exceptiei şi a Societãţii Comerciale "Banca Comercialã Romana"-S.A. din Bucureşti, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei ca fiind neîntemeiatã, întrucât nu exista neconcordante între textul de lege criticat şi dispoziţiile constituţionale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele: Prin Încheierea din 14 iunie 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 459/2000, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 . Excepţia a fost ridicatã de Razvan Ionut Stan, reclamant într-o acţiune de contencios administrativ formulatã impotriva Bãncii Comerciale Romane S.A. din Bucureşti. În cadrul acestei acţiuni reclamantul a solicitat bãncii lista scrisã cuprinzând demnitarii şi functionarii publici (inclusiv soţi/sotii şi rude) care au beneficiat de credite cu dobanda preferentiala acordatã de Bancorex-S.A. Întrucât refuzul paratei de a furniza informaţiile cerute s-a bazat pe invocarea <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 , reclamantul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a acestor texte de lege. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 pot şi trebuie sa fie aplicate numai în concordanta cu art. 31 din Constituţie, care consacra dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, statornicind ca acest drept nu poate fi îngrãdit. În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate restricţiile pe care le stabilesc textele ce fac obiectul exceptiei nu sunt necesare într-o societate democratica în care trebuie sa existe liberul acces al publicului la informaţiile de interes public şi controlul efectiv al societãţii civile asupra activitãţii funcţionarilor publici şi, în genere, asupra chestiunilor de interes public. În acest sens autorul înţelege sa se refere şi la alte texte constituţionale, şi anume la art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 51. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata. Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 sunt constituţionale. În argumentarea acestui punct de vedere se arata, în esenta, ca textele art. 35-37 din Legea bancarã ocrotesc un interes de ordin privat, bãncile fiind, indiferent de structura şi de capitalul lor social, persoane juridice de drept privat, care presteazã servicii specifice unor persoane, intrand în raporturi juridice comerciale, guvernate în mod preponderent de reguli şi principii situate în afarã unui regim juridic de drept public. Totodatã preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca art. 35-37 din Legea bancarã au şi valoarea unor norme ce protejeaza un interes public. În absenta textelor criticate accesul unor terţi neautorizati la secretul bancar ar crea o stare de insecuritate în mediul de afaceri, o neincredere între investitori, care ar bloca initiativa privatã şi operaţiunile comerciale. În ceea ce priveşte invocarea de cãtre autorul exceptiei a prevederilor art. 1 alin. (3), ale art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, concentrate asupra ideii de apãrare şi promovare a drepturilor şi libertãţilor fundamentale, preşedintele Camerei Deputaţilor considera ca "nu se poate admite o contrapunere între dreptul la informaţie şi dreptul la respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, între dreptul persoanei de a avea acces la informaţiile de interes public şi obligaţia statului de a crea şi menţine elementele de consolidare a economiei de piata". Observând ca Legea fundamentalã nu conţine o definitie a "informaţiilor de interes public" şi, de altfel, nici a notiunii "interes public", preşedintele Camerei Deputaţilor conchide în sensul ca "sfera privatã nu poate fi situata, din punct de vedere constituţional, într-un plan secund fata de sfera publica, iar informaţiile concentrate de instituţii care sunt menite sa serveascã publicul nu dobândesc, în mod automat, un caracter public". Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, deoarece textele de lege criticate "nu vin în contradictie cu dispoziţiile constituţionale, întrucât, pe de o parte, art. 31 din Constituţie face referire precisa la natura informaţiilor, respectiv cele de interes public, pe când <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 are în vedere informaţii ce ţin de domeniul privat, respectiv cele privind pe titularii de conturi, conturile şi tranzacţiile cu acestea". Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile <>art. 35, 36 şi 37 din Legea bancarã nr. 58/1998 , care au urmãtorul cuprins: - art. 35: "Banca va pãstra confidenţialitatea tuturor tranzacţiilor şi serviciilor pe care le oferã, inclusiv cu privire la identitatea titularilor conturilor."; - art. 36: "Personalul unei bãnci, supus prevederilor prezentei legi, nu are dreptul de a folosi sau de a dezvalui, nici în timpul activitãţii, nici dupã încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dãuna intereselor ori prestigiului unei bãnci sau vreunui client al acesteia. Prevederile de mai sus se aplica şi persoanelor care obţin informaţii de natura celor arãtate, din rapoarte ori alte documente ale bãncii."; - art. 37: "Orice membru al consiliului de administraţie al unei bãnci, precum şi toate persoanele care participa la activitatea bãncii sunt obligate sa pãstreze secretul profesional. Informaţii privind sumele depuse şi operaţiunile efectuate pe numele persoanelor fizice şi juridice se vor transmite numai titularilor sau reprezentanţilor lor legali, iar în cauzele penale în care s-a pus în mişcare acţiunea penalã impotriva titularului, la cererea scrisã a procurorului sau a instanţei judecãtoreşti. Personalul bãncii nu poate uza, în folos personal, de informaţiile bancare pe care le deţine sau de care a luat cunostinta în orice mod. Prevederile alin. 1 se aplica şi persoanelor care obţin, din activitatea de control şi supraveghere sau din rapoarte ori documente ale bãncii, informaţii de natura celor arãtate mai sus." Autorul exceptiei considera ca dispoziţiile <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 contravin, în principal, prevederilor constituţionale ale art. 31 şi, în subsidiar, celor ale art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 51, texte care au urmãtoarea redactare: - art. 1 alin. (3): "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate."; - art. 15 alin. (1): "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea."; - art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege."; - art. 31: "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrãdit. (2) Autoritãţile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetãţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informaţie nu trebuie sa prejudicieze mãsurile de protecţie a tinerilor sau siguranta nationala. (4) Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice. (5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activitãţii lor se reglementeazã prin lege organicã."; - art. 51: "Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." I. Principala critica de neconstituţionalitate priveşte încãlcarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţie, referitoare la dreptul la informaţie. Examinând sub acest aspect excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sa fie respinsã. Textele de lege criticate au în vedere instituirea unui regim de stricta confidenţialitate asupra unor date, fapte şi elemente ce ţin de funcţionarea instituţiilor bancare, instituţii cu caracter privat care stabilesc cu clienţii lor şi cu alţi parteneri de afaceri raporturi de drept civil sau comercial, adicã raporturi de drept privat, iar nu de drept public. Astfel fiind, dispoziţiile art. 31 din Constituţie, text care priveşte dreptul persoanelor de a avea acces neingradit la orice informaţie de interes public, nu au nici o legatura cu activitãţile bancare, iar argumentele aduse de autorul exceptiei în scopul de a demonstra o eventuala limitare a exercitãrii acestui drept sunt, în ipoteza reglementãrii criticate, simple speculatii. Nu este vorba, într-adevãr, de nici o limitare a accesului la informaţii de interes public, pentru ca informaţiile avute în vedere sunt, prin excelenta, de interes privat. Este ceea ce rezulta şi din alin. (2) al art. 31 din Constituţie, care obliga autoritãţile publice sa asigure, potrivit competentelor ce le revin, informarea corecta a cetãţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal; or, bãncile nu sunt entitãţi care sa facã parte din categoria autoritãţilor publice. Secretul operaţiunilor bancare reprezintã o condiţie esenţialã pentru funcţionarea instituţiilor din aceasta categorie. Fãrã aplicarea acestui principiu activitatea bancarã ar fi imposibila, deoarece s-ar prejudicia nu numai interesele bãncii, ci şi interesele partenerilor acesteia. Atât activitatea bãncilor, cat şi, de regula, cea a clienţilor acestora au caracter lucrativ şi se supun legilor concurentei, ceea ce presupune respectarea confidenţialitãţii operaţiunilor. Întrucât totalitatea raporturilor dintre bãnci şi clienţii lor se întemeiazã pe contracte, secretul operaţiunilor, astfel cum este reglementat prin textele de lege a cãror constitutionalitate este contestatã, face parte, de drept, din contractele respective. Nerespectarea unor asemenea obligaţii contractuale face sa se nasca rãspunderea contractualã a partii vinovate. Pentru personalul bãncilor respectarea confidenţialitãţii datelor şi a operaţiilor prevãzute de lege tine de secretul profesional, iar încãlcarea unor asemenea îndatoriri poate atrage, alãturi de rãspunderea în raporturile de serviciu, chiar rãspunderea penalã. <>Legea bancarã nr. 58/1998 nu exclude divulgarea datelor protejate, dar numai atunci când în cauzele penale s-a pus în mişcare acţiunea penalã impotriva titularului şi numai la cererea scrisã a procurorului ori a instanţei judecãtoreşti. II. Autorul exceptiei a indicat ca temei constituţional al sesizãrii şi dispoziţiile art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 51 din Legea fundamentalã. Curtea constata ca, în raport cu motivele invocate în sprijinul exceptiei de neconstituţionalitate, textele indicate nu sunt relevante, neavând nici o concludenta pentru soluţionarea acesteia. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum şi al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 35-37 din Legea bancarã nr. 58/1998 , excepţie ridicatã de Razvan Ionut Stan în Dosarul nr. 459/2000 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia contencios administrativ. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 decembrie 2000.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Florentina Geangu
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
