Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 267*) din 18 iunie 1997 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 143 din 8 aprilie 1998
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 482 din 18 noiembrie 1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998.
Nicolae Popa - preşedinte
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 , invocatã de recurenta Societatea Comercialã "Jupiter" - S.R.L. cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 1.000/1996 al Tribunalului Alba.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 4 iunie 1997, în prezenta pãrţilor şi a reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 11 iunie 1997 şi apoi pentru data de 18 iunie 1997.
CURTEA,
Prin Încheierea din 10 ianuarie 1997, pronunţatã în Dosarul nr. 1.000/1996, Tribunalul Alba a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 , ridicatã de Societatea Comercialã "Jupiter" - S.R.L., cu sediul în Bucureşti.
În motivarea exceptiei, recurenta Societatea Comercialã "Jupiter" - S.R.L., susţine ca dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 în partea sa: "Dispoziţiile art. 13 şi 14 nu impiedica ... confiscarea lucrurilor supuse acestei mãsuri" contravin prevederilor art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (1) şi (7), precum şi ale art. 135 alin. (6) din Constituţie, întrucât, deşi potrivit dispoziţiilor <>art. 13 şi 14 din Legea nr. 32/1968 este înlãturatã aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale ca urmare a prescripţiei, se menţine totuşi mãsura confiscãrii, care, fiind tot o sancţiune juridicã ce afecteazã dreptul de proprietate privatã, are caracterul unei sancţiuni complementare, infrangandu-se astfel principiul de drept, conform cãruia accesorium sequitur principale, ce ar avea ca efect "imprescriptibilitatea confiscãrii contravenţionale", este caracteristica statului totalitar şi incalca astfel una din garanţiile dreptului de proprietate, şi anume prezumţia dobândirii licite a averii. Se mai susţine totodatã, fãcându-se comparatie cu mãsura confiscãrii speciale prevãzute de legea penalã, ca aceasta nu mai poate fi luatã dupã ce a operat prescripţia reglementatã de art. 121-130 din Codul penal. În consecinta, recurenta a solicitat "în principal" admiterea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 şi "în subsidiar" sa se constate abrogarea implicita a textului, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie.
Exprimandu-şi opinia, potrivit prevederilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanta de judecata apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca nefondata, întrucât prescripţia în martie contravenţionalã constituie o cauza de inlaturare a rãspunderii şi nu a faptei sãvârşite. Potrivit art. 41 alin. (7) din Constituţie, averea dobandita licit, nu se poate confisca. Întrucât însã bunurile provenite din sãvârşirea unei contravenţii nu sunt dobândite licit, ele pot fi confiscate potrivit art. 41 alin. (8) din Constituţie.
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Senatul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca textul <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 nu contravine Constituţiei, întrucât legea fundamentalã garanteazã dobândirea şi ocrotirea proprietãţii private obţinute în mod licit, nu şi garantarea unor bunuri obţinute prin fapte ilicite.
Camera Deputaţilor nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Senatului şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile pãrţilor şi ale procurorului, dispoziţiile atacate, raportate la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia invocatã, fiind legal sesizatã.
Principala critica de neconstituţionalitate se referã încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituţie, potrivit cãruia "Averea dobandita licit nu poate fi confiscatã. Caracterul licit al dobândirii de prezuma".
Este în afarã oricãrei discuţii ca prevederea constituţionalã privind prezumţia dobândirii licite a averii constituie una dintre garanţiile constituţionale importante ale dreptului de proprietate. Aceasta prezumţie se întemeiazã şi pe principiul general, potrivit cãruia orice act sau fapt juridic este licit pana la dovada contrarã, impunând, în ceea ce priveşte averea unei persoane fizice sau juridice, ca dobândirea ilicitã a acesteia sa fie doveditã. În mod corespunzãtor, alin. (8) al art. 41 din Constituţie prevede ca bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.
Exceptarea de la aplicarea dispoziţiilor <>art. 13 şi 14 din Legea nr. 32/1968 a mãsurii confiscãrii contravenţionale nu este contrarã prevederilor Constituţiei, ţinând seama de natura bunurilor supuse acestei mãsuri, asa cum sunt ele individualizate în textul <>art. 8 din Legea nr. 32/1968 .
Potrivit acestui text, sunt supuse confiscãrii lucrurile produse prin contravenţie, lucrurile care au servit la sãvârşirea contravenţiei, dacã sunt ale contravenientului, precum şi lucrurile dobândite prin sãvârşirea contravenţiei, dacã nu sunt restituite persoanei vãtãmate.
În speta de fata, sumele confiscate sunt urmare a sãvârşirii unei contravenţii şi, în consecinta, dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 nu incalca prevederile constituţionale privind confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii. Textele constituţionale invocate de recurenta se referã la garantarea şi ocrotirea proprietãţii private dobândite în mod licit şi nu la garantarea unor bunuri obţinute în mod ilicit. Sub acest aspect, excepţia nu poate fi primitã.
Referitor la susţinerea potrivit cãreia textul art. 15 contravine şi dispoziţiilor art. 150 alin. (1) din Constituţie, de asemenea, nu poate fi primitã.
Potrivit practicii sale constante, Curtea Constituţionalã a decis ca instanta de judecata este obligatã ca, în scopul aplicãrii unei dispoziţii legale anterioare intrãrii în vigoare a Constituţiei, sa stabileascã dacã prevederea mai este în vigoare sau a fost abrogatã şi sa determine mãsura în care prevederea respectiva contravine Constituţiei.
Abrogarea, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, este rezultatul contrarietatii legii anterioare cu prevederile Constituţiei, or, dispoziţiile <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 sunt în deplina concordanta cu prevederile constituţionale. Astfel ca şi sub acest aspect excepţia urmeazã a fi respinsã.
Cat priveşte susţinerea recurentei în legatura cu imprescriptibilitatea dreptului de a confisca lucrurile rezultate din contravenţie sau care au servit la sãvârşirea contravenţiei, este de observat faptul ca, deşi textul Legii nr. 32/19698 nu cuprinde un termen de prescripţie, acest termen a fost înscris în Decretul nr. 221/1960, în vigoare pana la 23 aprilie 1996 şi preluat de la acea data de Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare. Acest act normativ, în titlul V, conţine dispoziţii privind prescripţia dreptului de a cere executarea silitã (art. 98).
În consecinta, şi aceasta sustinere urmeazã a fi înlãturatã.
Pentru considerentele expuse şi având în vedere prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 23 alin. (2), ale art. 24 şi ale art. 25 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 15 din Legea nr. 32/1968 , invocatã de Societatea Comercialã "Jupiter" - S.R.L. în Dosarul nr. 1.000/1996 al Tribunalului Alba.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţa publica din 18 iunie 1997.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. Nicolae Popa
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
