Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 266 din 19 decembrie 2000  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 266 din 19 decembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 176 din 6 aprilie 2001


Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ana Cherciu şi Ştefan Gheorghe Cherciu în Dosarul nr. 201/2000 al Tribunalului Sibiu.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 sunt constituţionale, dreptul la prelungirea contractelor de închiriere nefiind un drept fundamental, prevãzut de Constituţie, şi, prin urmare, nu îi sunt aplicabile prevederile art. 49 din Constituţie referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi fundamentale. Se mai arata ca legiuitorul poate stabili condiţiile şi cazurile în care se poate prelungi sau în care înceteazã contractul de închiriere, în raport cu situaţiile concrete în care se afla chiriaşul sau proprietarul locuinţei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 mai 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 201/2000, Tribunalul Sibiu a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ştefan Gheorghe Cherciu şi Ana Cherciu.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca aceste dispoziţii contravin prevederilor art. 49 din Constituţie, deoarece aduc "o restrangere nejustificatã exerciţiului drepturilor chiriaşilor care, dupã 1 ianuarie 1990, au pãrãsit domiciliul fie datoritã majoratului, fie divorţului, cãsãtoriei ori separaţiei de fapt". În speta s-a stabilit ca Ştefan Ciprian Cherciu, fiu major al autorilor exceptiei, înscris în contractul de închiriere, este proprietar din 1999 al unui apartament cu 3 camere în aceeaşi localitate, situaţie care a determinat Judecãtoria Sibiu sa admitã acţiunea reclamanţilor şi sa dispunã evacuarea din locuinta a chiriaşilor (autori ai exceptiei), potrivit <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , care prevede în acest caz ca nu se aplica prelungirea contractului de închiriere. În opinia autorilor exceptiei de neconstituţionalitate, pârâţi în procesul de evacuare, "copilul devenit major, Ciprian Ştefan Cherciu, a renunţat la dreptul locativ distinct pe care îl avea în virtutea calitãţii de fiu al titularilor contractului de închiriere Ştefan Gheorghe Cherciu şi Ana Cherciu, astfel ca, dacã s-ar aplica dispoziţiile art. 13 lit. b) din ordonanta menţionatã, s-ar aduce o grava atingere dreptului pãrinţilor, titulari ai contractului de închiriere, constând în pierderea dreptului lor locativ". Se mai susţine ca neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate este cu atât mai evidenta cu cat "lasa la latitudinea proprietarului încheierea noului contract de închiriere, fie în conformitate cu contractul încheiat anterior anului 1990 între chiriaş şi stat (chiar dacã între timp au survenit modificãri ale acestuia ca urmare a majoratului, cãsãtoriei, divorţului etc.), fie cu actualii chiriaşi rãmaşi de facto şi de jure titulari ai contractului de închiriere".
Tribunalul Sibiu, exprimandu-şi opinia asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , apreciazã ca aceste dispoziţii sunt constituţionale, deoarece nu incalca prevederile art. 49 din Constituţia României. Textul constituţional pretins ca este încãlcat se referã la restrangerea exerciţiului unor drepturi existente, recunoscute de alte texte constituţionale. Or, dreptul la care se referã critica de neconstituţionalitate nu figureazã printre cele enumerate în cap. II al titlului II din Constituţie. Dreptul chiriaşilor la prelungirea contractelor de închiriere nefiind reglementat constituţional, nu se poate vorbi de restrangerea exerciţiului acestui drept. Pe de alta parte, arata instanta, legiuitorul este îndreptãţit, stabilind conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, sa ţinã seama nu numai de interesele proprietarilor, ci şi de cele ale chiriaşilor, urmãrind ca la situaţii egale tratamentul sa fie egal, iar la situaţii diferite acest tratament sa fie diferit. În consecinta, legiuitorul este suveran sa stabileascã în concret atât situaţiile în care se impune prelungirea contractelor de închiriere şi pe ce durata, cat şi situaţiile în care prelungirea nu mai este recunoscuta, un asemenea demers de politica legislativã înscriindu-se în întregime în ansamblul prevederilor Legii fundamentale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece intreaga reglementare cuprinsã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 imbina interesul general cu cel particular, asigurând atât exercitarea dreptului de proprietate, cat şi protecţia chiriaşilor. Textele privind prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere pentru locuintele restituite foştilor proprietari reprezintã de fapt limitãri ale dreptului de proprietate, care însã nu contravin Constituţiei, ci consfinţesc principiul constituţional prevãzut la art. 41, potrivit cãruia conţinutul şi limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. Faptul ca legiuitorul a înţeles sa acorde protecţie numai acelor chiriaşi care au nevoie efectivã sa ocupe în continuare imobilul restituit, iar nu şi celor care dispun de o locuinta proprietate personalã corespunzãtoare în aceeaşi localitate nu este de natura sa aducã atingere drepturilor constituţionale ale acestora din urma, deoarece dreptul chiriaşilor la prelungirea contractelor de închiriere nu este reglementat constituţional şi, prin urmare, nefigurand printre drepturile şi libertãţile fundamentale, nu se poate vorbi nici de restrangerea exerciţiului acestui drept. Pe de alta parte, legiuitorul este îndreptãţit ca, stabilind conţinutul şi limitele dreptului de proprietate, sa ţinã seama atât de interesele proprietarului, cat şi de cele ale chiriaşilor, determinând în concret atât situaţiile în care se impune prelungirea contractelor de închiriere, cat şi pe cele în care prelungirea acestora nu se aplica, aceasta soluţie legislativã fiind în deplin acord cu prevederile Legii fundamentale.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere comunicat de Guvern, raportul întocmit de judecatorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999), dispoziţii care au urmãtoarea redactare:
- Art. 13: "Prelungirea contractelor de închiriere nu se aplica: [...]
b) în cazul contractelor de închiriere pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, prevãzute la art. 1-7, ai cãror titulari de contract sau membri de familie mentionati în contract sunt proprietari ai unei locuinţe corespunzãtoare ori au înstrãinat o locuinta corespunzãtoare dupã data de 1 ianuarie 1990, în aceeaşi localitate. Fac excepţie contractele de închiriere ai cãror titulari sau membri de familie mentionati în contract au redobândit, în calitate de fosti proprietari sau moştenitori ai acestora, locuinţe care sunt efectiv ocupate de chiriaşi persoane fizice, de una dintre persoanele juridice prevãzute la art. 1 sau de o instituţie publica;"
Autorii exceptiei susţin ca aceste dispoziţii sunt contrare prevederilor art. 49 din Constituţie referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, care sunt urmãtoarele: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii."
Autorii exceptiei considera ca textul de lege criticat (prin care nu se mai aplica prelungirea contractelor de închiriere titularilor de contract sau membrilor de familie mentionati în contract, care sunt proprietari ai unei locuinţe corespunzãtoare) restrânge nejustificat dreptul locativ al chiriaşilor aflaţi în aceste situaţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 , Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile legale menţionate nu contravin prevederilor art. 49 din Constituţie referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi. Posibilitatea prelungirii unui contract de închiriere, prevãzutã de ordonanta pentru unele categorii de chiriaşi, nu reprezintã un drept sau o libertate fundamentalã, garantate de Constituţie, al cãror exerciţiu ar putea fi restrâns numai în limitele şi proportiile prevãzute de textul constituţional invocat de autorii exceptiei. Prin urmare, prevederile art. 13 lit. b) din ordonanta menţionatã, care se referã la situaţiile în care nu se aplica prelungirea contractului de închiriere, nu pot fi considerate o restrangere a unui drept constituţional.
Pentru considerentele expuse excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sa fie respinsã.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ana Cherciu şi Ştefan Gheorghe Cherciu în Dosarul nr. 201/2000 al Tribunalului Sibiu.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 decembrie 2000.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu



────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016