Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 264 din 15 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996 , cu modificarile ulterioare
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Gabriela Ghita - procuror Claudia Miu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Onedil" - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 şi nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacau. La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 163C/2002 şi 192C/2002 la Dosarul nr. 162C/2002, având în vedere ca pãrţile sunt aceleaşi, precum şi ca exista o strânsã legatura în ceea ce priveşte obiectul şi cauza fiecãreia dintre aceste pricini. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexarii, pentru aceleaşi considerente. Fata de aceste sustineri, pentru o mai buna administrare a justiţiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la Dosarul nr. 162C/2002. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât dispoziţiile art. 16 din Constituţie, care consacra egalitatea în drepturi a cetãţenilor, sunt aplicabile persoanelor fizice, nu şi persoanelor juridice, iar dispoziţiile constituţionale ale art. 54, referitoare la exercitarea drepturilor şi libertãţilor constituţionale cu buna-credinţa, nu au legatura cu dispoziţiile criticate.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele: Prin încheierile din 25 martie 2002, pronunţate în dosarele nr. 668/2002 şi nr. 1.709/2002, precum şi prin Încheierea din 27 martie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 654/2002, Tribunalul Bacau a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Onedil" - S.A. din Onesti în litigii cu Primãria Municipiului Onesti. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca prevederile <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , sunt discriminatorii fata de justitiabili, "în mãsura în care o hotãrâre judecãtoreascã, deşi executorie, [...] a fost pusã în executare prin organele proprii ale primãriei, fãrã a respecta prevederile legale, respectiv cele privind executarea unor astfel de sentinţe, chiar cele ale O.G. 11/1996 care arata ca prevederile sale se completeazã cu cele ale Codului de procedura civilã". Astfel, a fost incalcata competenta legalã a executorilor judecãtoreşti, reglementatã prin Legea nr. 11/1996. Este criticat modul de administrare a justiţiei de cãtre instanta de fond, care, în situaţia în care ar fi atasat dosarul de executare, ar fi putut observa ca în el era depusa o fotocopie a deciziei legalizate, care nu era investitã cu formula executorie şi care, deci, nu putea constitui titlu executoriu care sa justifice executarea silitã. Astfel, se apreciazã ca prevederea legalã creeazã discriminãri şi genereazã abuzuri în exercitarea unor drepturi, contravenind astfel dispoziţiilor art. 16 şi 54 din Constituţie. Tribunalul Bacau apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece "prin crearea unor organe proprii de executare Ministerul Finanţelor, prin organele de executare proprii ale direcţiilor generale ale finanţelor publice, recupereazã creanţele bugetare, care, prin destinaţia lor, aparţin contribuabililor". Dispoziţiile art. 25 din actul normativ criticat prevãd ca executarea silitã porneşte numai în baza unui titlu executoriu emis de un organ competent, potrivit legii. Din aceasta menţiune rezulta ca prevederile din legea specialã se completeazã cu dispoziţiile Codului de procedura civilã. Mai mult, se arata ca, impotriva actelor de executare silitã efectuate de organele specializate, cei lezati pot contesta legalitatea actelor de executare la instanţele de judecata. Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, pentru urmãtoarele motive: Dispoziţiile criticate nu contravin celor cuprinse în art. 16 din Constituţie, deoarece principiul egalitãţii, consacrat de acesta, are în vedere cetãţeanul, în calitatea sa de persoana fizica, el nefiind aplicabil persoanelor juridice. "Atunci când persoanele fizice au calitatea de debitor fata de bugetul de stat sau bugetul local, tuturor le sunt incidente aceleaşi prevederi legale, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, punerea în aplicare a legii fãcându-se în mod nediscriminatoriu şi impartial." Nu este intemeiata nici critica privind încãlcarea dispoziţiilor art. 54 din Constituţie referitor la exercitarea de cãtre cetãţeni a drepturilor şi libertãţilor cu buna-credinţa, întrucât acestea nu au relevanta juridicã în cauza. Cu privire la situaţia de fapt şi la aplicarea prevederilor legale se arata ca în acest domeniu competenta aparţine instanţelor de judecata în fata cãrora pãrţile îşi pot valorifica drepturile. Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata, dupã cum urmeazã: În principal, critica formulatã vizeazã aspecte legate de "stricta şi corecta aplicare a legii", iar nu de constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 . Astfel, asupra susţinerilor "referitoare, pe de o parte, la încãlcarea competentei legale a executorilor judecãtoreşti, prin faptul ca executarea silitã a dispoziţiilor cu caracter civil din titlul executoriu a fost adusã la îndeplinire de organele proprii de executare ale primãriei, iar pe de alta parte, la faptul ca executarea silitã a fost declansata fãrã ca hotãrârea judecãtoreascã sa fi fost investitã cu formula executorie, urmeazã a se pronunţa instanta judecãtoreascã, în discuţie fiind aspecte legate de modul de aplicare a legii". În secundar, prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor art. 16 şi 54 din Constituţie, fiind invocatã, "de fapt, trecerea la mãsura executãrii silite fãrã respectarea unor cerinţe formale pe care legea le impune în acest scop, aspect ce nu are relevanta din punct de vedere al constituţionalitãţii prevederii criticate". Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi cele ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor şi concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea constata ca a fost legal sesizatã, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins: "Pentru creanţele bugetare administrate de cãtre Ministerul Finanţelor, precum şi pentru cele gestionate de cãtre instituţiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sa aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii şi sa efectueze procedura de executare silitã, prevãzutã de prezenta ordonanta, organele de specialitate ale direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unitãţile subordonate acestora, unitãţile subordonate Direcţiei Generale a Vamilor numai pentru creanţele determinate în vama, precum şi alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finanţelor. Creanţele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementãrile legale în materie, se executa silit de cãtre organele de specialitate competente sa gestioneze bugetul trezoreriei statului. Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor judeţene, dupã caz, sunt abilitate sa aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii şi sa efectueze procedura de executare silitã în vederea realizãrii creanţelor aparţinând bugetelor comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, dupã caz. Organele şi serviciile de specialitate prevãzute la alin. 1, 2 şi 3 sunt denumite în continuare organe de executare. Creanţele bugetare care se încaseazã, se administreazã, se contabilizeaza şi se utilizeazã de instituţiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum şi cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executa prin împuterniciţi proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe. Pentru creanţele bugetare prevãzute la alin. 3 şi 5 organele abilitate sa efectueze procedura de executare silitã vor aduce la îndeplinire şi mãsurile asiguratorii. În cazul în care instituţiile publice transmit spre executare silitã organelor prevãzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat. Personalul organelor de executare, împuternicit sa aplice mãsurile de executare silitã, îndeplineşte o funcţie ce implica exerciţiul autoritãţii de stat." În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine ca dispoziţiile criticate sunt discriminatorii fata de justitiabili, pentru ca, pe de o parte, dispoziţiile cu caracter civil din titlul executoriu au fost executate silit de organele de specialitate ale consiliului local, incalcand astfel competenta legalã a executorilor judecãtoreşti reglementatã prin <>Legea nr. 188 din 1 noiembrie 2000 , iar pe de alta parte, pentru ca s-a pornit executarea silitã fãrã ca hotãrârea judecãtoreascã sa fi fost investitã cu formula executorie, asa cum se prevede în <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , cu modificãrile ulterioare, care stabileşte ca dispoziţiile sale se completeazã cu cele ale Codului de procedura civilã. Astfel, se susţine ca au fost incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi cele ale art. 54 referitoare la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor fundamentale. Curtea Constituţionalã constata ca prin excepţia de neconstituţionalitate se pun în discuţie probleme referitoare la aplicarea corecta a prevederilor legale, care reglementeazã executarea silitã de cãtre organele de specialitate ale autoritãţilor locale, precum şi aspecte privind situaţia de fapt a neinvestirii hotãrârii judecãtoreşti cu formula executorie înainte de pornirea executãrii silite. Având în vedere dispoziţiile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã, exercitând controlul de constitutionalitate, "[...] se pronunţa numai asupra problemelor de drept [...]. De asemenea, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei". Aspectele privind situaţia de fapt şi modul de aplicare a legii sunt de competenta exclusiva a instanţelor judecãtoreşti, în temeiul dispoziţiilor art. 123 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii". Pentru eventuala nerespectare de cãtre organele de executare a prevederilor privind executarea silitã, cuprinse în <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 şi în Codul de procedura civilã, autorul exceptiei are la dispoziţie cãile legale de contestare. Astfel fiind, Curtea urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Onedil" - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 şi nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacau. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 15 octombrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef, Claudia Miu
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
