Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 264 din 12 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 91 alin. (2) si ale art. 94 alin. (4) si (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, ale art. 109 alin. (2) si ale art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si ale Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 560 din 30 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Cristina Cãtãlina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Partidul Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã în Dosarul nr. 27/Partide/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal rãspund autorul excepţiei, prin reprezentant Ion Antonescu, şi pãrţile Livia Dima, Ştefan Oprea, Marcel Coandã, lipsind pãrţile Steluţa Safta-Lambru, Cãtãlina Coandã, Viorica Ştefania Oprea, Elena Lupu, Roxana Oprea şi Partidul Creştin Democrat, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã completul de judecatã cã reprezentantul autorului excepţiei a depus trei cereri la dosar. În primele douã cereri solicitã acordarea unui nou termen de judecatã, iar în a treia cerere ridicã excepţia de neconstituţionalitate a unor noi texte de lege, şi anume: art. 32 alin. (5), art. 78 alin. (4), <>art. 83 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , art. 100, art. 101 alin. (5), art. 104, <>art. 121 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi art. 269 alin. (1) din Codul de procedurã civilã, precum şi art. 26, art. 30 alin. (4), art. 32 alin. (2), art. 138, art. 39 alin. (2), (4) şi (6), art. 58 alin. (4), art. 61 alin. (2), art. 64 şi <>art. 69 din Legea nr. 317/2004 . Menţioneazã cã neconstituţionalitatea acestor din urmã texte din <>Legea nr. 317/2004 a fost invocatã şi în faţa instanţei de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul în legãturã cu cererile formulate.
Reprezentantul autorului excepţiei şi pãrţile prezente solicitã admiterea acestor cereri.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererilor de acordare a unui nou termen de judecatã. Cu privire la cererea prin care se ridicã excepţia de neconstituţionalitate a unor noi texte de lege, solicitã respingerea acesteia, întrucât încalcã dispoziţiile imperative ale <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Curtea respinge, ca neîntemeiate, cererile de amânare a judecãrii cauzei, precum şi cererea prin care se ridicã excepţia de neconstituţionalitate a unor noi texte de lege, care contravine dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie şi ale <>art. 29 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 .
Preşedintele constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pe fond.
Reprezentantul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, susţinând oral motivele formulate prin notele scrise depuse la instanţa de judecatã care a sesizat Curtea Constituţionalã.
Pãrţile prezente solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , arãtând cã textele de lege criticate nu au legãturã cu soluţionarea cauzei, cerinţã prevãzutã de alin. (1) al aceluiaşi articol.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 27/Partid/2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Partidul Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de reînregistrare a acestui partid politic.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia reitereazã criticile formulate anterior prin numeroase excepţii de neconstituţionalitate, privind reglementãrile cuprinse în art. 1 alin. (2) şi <>art. 9 alin. (1) din Legea nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale, destinate sediilor partidelor politice, art. 3 alin. (3), art. 5 alin. (6), art. 6 alin. (2) şi (3), art. 7, art. 11 alin. (3) şi (5), art. 13 alin. (2) şi <>art. 22 alin. (4) din Legea nr. 43/2003 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, art. 21, art. 88 alin. 1 lit. a), b), c) şi d), art. 117 alin. 3, art. 149 şi <>art. 153 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, art. 2, art. 21 alin. (4), <>art. 26 alin. (4) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , art. 49 alin. (2) şi <>art. 54 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Aceste texte de lege încalcã, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile urmãtoarelor articole din Constituţie: art. 1, art. 4, art. 8, art. 10, art. 11, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 24, art. 27 alin. (1), art. 28, art. 30 alin. (1), (2) şi (3), art. 31, art. 36, art. 37 alin. (1), art. 40, art. 44, art. 45, art. 46, art. 47, art. 49, art. 50, art. 51, art. 52, art. 53, art. 54, art. 55, art. 56, art. 57, art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (1) şi (6), art. 129, art 131, art. 132, art. 133, art. 135, art. 136, art. 137, art. 142 alin. (1), art. 146, art. 148, art. 149, art. 151 şi art. 154 alin. (1).
Autorul invocã, de asemenea, încãlcarea urmãtoarelor dispoziţii din acte internaţionale ori a actelor internaţionale în integralitatea lor: Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; Protocolul nr. 11 şi Protocolul nr. 12 adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; art. 1 privitor la protecţia proprietãţii, art. 3 referitor la dreptul la alegeri libere şi art. 5 privitor la raportarea la convenţie din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; art. 8, art. 9, art. 10, art. 21, art. 28 şi art. 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului; Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; art. 2, art. 3, art. 5 şi art. 6 din Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, precum şi Capitolul IV "Solidaritate" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu invocã însã nici un motiv pe baza cãruia acestea ar putea fi declarate neconstituţionale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã "noile legi de organizare judecãtoreascã sunt în deplin acord cu cerinţele Uniunii Europene şi au ca scop reforma justiţiei, astfel cã nu numai cã nu îngrãdesc în nici un mod accesul la justiţie, dar creeazã cadrul legal pentru un act de justiţie independent, conform normelor constituţionale".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia ridicatã este inadmisibilã pentru urmãtoarele motive: acelaşi autor, în aceeaşi cauzã, cu aceeaşi motivare, a mai ridicat excepţii de neconstituţionalitate, vizând aceleaşi dispoziţii din <>Legea nr. 14/2003 , <>Legea nr. 43/2003 şi din <>Legea nr. 90/2003 , iar constituţionalitatea dispoziţiilor legale respective a fost constatatã de Curtea Constituţionalã prin Deciziile nr. 119 din 25 martie 2003, nr. 65 din 24 februarie 2004, respectiv nr. 517 din 25 noiembrie 2004, aceste decizii având puterea lucrului judecat; dispoziţiile <>Legii nr. 92/1992 au fost abrogate expres prin prevederile cuprinse în <>Legea nr. 303/2004 , <>Legea nr. 304/2004 şi <>Legea nr. 317/2004 ; textele de lege criticate din <>Legea nr. 303/2004 , <>Legea nr. 304/2004 şi <>Legea nr. 317/2004 nu au legãturã cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicatã excepţia, iar autorul acesteia nu a motivat, în nici un fel, în ce constã neconstituţionalitatea acestora.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 , ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi ale <>Legii nr. 317/2004 sunt constituţionale. Astfel, nu poate fi reţinutã neconstituţionalitatea prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 , faţã de art. 21 din Constituţie, deoarece "accesul liber la justiţie semnificã faptul cã orice persoanã poate sesiza instanţele judecãtoreşti în cazul în care considerã cã drepturile, libertãţile sau interesele sale legitime au fost încãlcate, iar nu faptul cã acest drept nu poate fi supus nici unei condiţionãri".
Nici termenul de prescripţie de un an a dreptului la acţiune împotriva magistratului care a sãvârşit o eroare judiciarã cauzatoare de prejudicii nu încalcã dreptul pãrţilor de a apela la instanţele judecãtoreşti şi de a se prevala de toate garanţiile care condiţioneazã într-o societate democraticã procesul echitabil. Aşadar, dispoziţiile referitoare la organizarea judiciarã şi la Consiliul Superior al Magistraturii nu contravin, sub nici un aspect, accesului liber la justiţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei şi ale pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Din examinarea încheierii de sesizare se observã cã instanţa de judecatã a dispus sesizarea Curţii Constituţionale numai cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, precum şi a dispoziţiilor <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Curtea reţine cã textele de lege criticate reglementeazã: modul în care se stabileşte ţinuta vestimentarã a magistraţilor în timpul şedinţei de judecatã; exercitarea dreptului persoanei vãtãmate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare sãvârşite în alte procese decât cele penale şi termenul de prescripţie a dreptului la acţiune; modul în care se stabileşte ţinuta vestimentarã a grefierilor în timpul şedinţei de judecatã; gestionarea bugetelor curţilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi ale judecãtoriilor, respectiv organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Fãrã a formula argumente din care sã rezulte motivele de neconstituţionalitate, autorul excepţiei invocã încãlcarea urmãtoarelor articole din Constituţie: art. 1 privitor la statul român, art. 4 privitor la unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, art. 8 referitor la pluralism şi partidele politice, art. 10 privitor la relaţii internaţionale, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 referitor la universalitate, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la dreptul la apãrare, art. 27 alin. (1) referitor la inviolabilitatea domiciliului, art. 28 privitor la secretul corespondenţei, art. 30 alin. (1) referitor la libertatea de exprimare, alin. (2) privitor la interzicerea cenzurii şi alin. (3) referitor la libertatea presei, art. 31 privitor la dreptul la informaţie, art. 36 privitor la dreptul de vot, art. 37 alin. (1) privitor la dreptul de a fi ales, art. 40 referitor la dreptul de asociere, art. 44 privitor la dreptul de proprietate privatã, art. 45 referitor la libertatea economicã, art. 46 privitor la dreptul de moştenire, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 49 privitor la protecţia copiilor şi a tinerilor, art. 50 referitor la protecţia persoanelor cu handicap, art. 51 privitor la dreptul de petiţionare, art. 52 referitor la dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, art. 53 privitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 54 referitor la fidelitatea faţã de ţarã, art. 55 privitor la apãrarea ţãrii, art. 56 privitor la contribuţii financiare, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, art. 124 alin. (2) privitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecãtoreşti şi (6) referitor la controlul judecãtoresc al actelor administrative, art. 129 privitor la folosirea cãilor de atac, art. 131 referitor la rolul Ministerului Public, art. 132 referitor la statutul procurorilor, art. 133 privitor la rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii, art. 135 privitor la economia României, art. 136 privitor la proprietate, art. 137 privitor la sistemul financiar, art. 142 alin. (1) referitor la Curtea Constituţionalã, art. 146 privitor la atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 148 privitor la integrarea în Uniunea Europeanã, art. 149 referitor la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, art. 151 privitor la procedura de revizuire a Constituţiei şi art. 154 alin. (1) privitor la conflictul temporal de legi.
Autorul invocã, de asemenea, încãlcarea urmãtoarelor dispoziţii din acte internaţionale ori a actelor internaţionale în integralitatea lor: Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; Protocolul nr. 11 şi Protocolul nr. 12 adiţionale la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; art. 1, art. 3 şi art. 5 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale; art. 8, art. 9, art. 10, art. 21, art. 28 şi art. 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului; Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; art. 2, art. 3, art. 5 şi art. 6 din Convenţia internaţionalã privind eliminarea tuturor formelor de discriminare, precum şi Capitolul IV "Solidaritate" din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta a fost ridicatã într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de reînregistrare a Partidului Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã. Aşadar, faţã de obiectul cauzei, Curtea apreciazã cã nici una dintre dispoziţiile legale criticate nu are legãturã cu soluţionarea acesteia. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege criticate urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã, în temeiul <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãruia "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei în orice fazã a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 91 alin. (2) şi ale <>art. 94 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor, ale art. 109 alin. (2) şi ale <>art. 118 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi ale <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicatã de Partidul Solidaritãţii Democratice pentru Şanse Egale şi o Societate mai Bunã în Dosarul nr. 27/Partide/2000 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Cristina Cãtãlina Turcu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
