Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 263 din 24 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 18 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta - magistrat-asistent
Krupenschi
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, excepţie ridicatã de municipiul Oneşti, prin primar, în Dosarul nr. 353/32/2008 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã cã, în timpul şedinţei publice de judecatã, la dosarul cauzei a fost primit un înscris din partea autorului excepţiei, prin care acesta solicitã admiterea excepţiei, prezentând argumente în acest sens.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate, motivând cã, în realitate, autorul acesteia solicitã modificarea textului legal criticat, în sensul cã ajutorul public judiciar sã fie acordat şi persoanelor juridice, ele fiind discriminate faţã de persoanele fizice.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 353/32/2008, Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã.
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de municipiul Oneşti, prin primar, într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui act administrativ şi suspendarea executãrii altui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, în mãsura în care beneficiul legii privind acordarea ajutorului public judiciar în materie civilã are în vedere numai categoria persoanelor fizice, cea a persoanelor juridice de drept public sau privat fiind exclusã. Se creeazã, astfel, o discriminare între cele douã categorii de persoane, cu toate cã ambele au calitatea de pãrţi într-un proces, cu drepturi egale în ceea ce priveşte accesul neîngrãdit la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Sub acest aspect, nici Constituţia şi nici Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu fac distincţie, referindu-se, generic, la "orice persoanã". Autorul excepţiei mai aratã cã şi persoanele juridice pot ajunge într-o situaţie financiarã care sã nu le permitã sã facã faţã cheltuielilor unui proces, fãrã a pune astfel în pericol activitatea pe care o desfãşoarã.
Curtea de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã dispoziţiile <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 încalcã liberul acces la justiţie în mãsura în care persoana juridicã nu poate beneficia de reduceri, eşalonãri ale taxelor judiciare de timbru sau de alte forme ale ajutorului public judiciar. Astfel, cu toate cã la art. 6 din ordonanţã nu se mai regãseşte cauţiunea ca formã de ajutor public judiciar, aceasta este prevãzutã în formularulanexã la actul normativ criticat, iar câmpul sãu de aplicare se referã şi la litigiile comerciale, ceea ce naşte prezumţia cã în aceste litigii calitatea de pãrţi o au persoanele juridice. Aşa fiind, excluderea persoanelor juridice de la posibilitatea de a beneficia de ajutor public judiciar lipseşte de eficienţã aplicarea ordonanţei în materie comercialã, ceea ce contravine drepturilor garantate de art. 21 din Constituţie şi art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 sunt constituţionale. Faptul cã, potrivit acestora, orice persoanã fizicã poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintã opţiunea legiuitorului şi evidenţiazã preocuparea acestuia de a complini insuficienţa posibilitãţilor materiale ale persoanelor fizice care apeleazã la justiţie pentru apãrarea drepturilor şi intereselor lor legitime. În plus, situaţia persoanelor fizice este distinctã de cea a persoanelor juridice, care, potrivit <>art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi juridice, au o organizare de sine stãtãtoare şi un patrimoniu propriu afectat realizãrii unui anumit scop.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 193/2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Textul criticat are urmãtorul conţinut: "Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã, orice persoanã fizicã, în situaţia în care nu poate face faţã cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implicã obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apãrãrii unui drept sau interes legitim în justiţie, fãrã a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale."
În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la garantarea accesului liber la justiţie oricãrei persoane, respectiv la dreptul pãrţilor la un proces echitabil. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã, pentru urmãtoarele argumente:
<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 reglementeazã acordarea ajutorului public judiciar în materie civilã şi, potrivit preambulului sãu, realizeazã transpunerea Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunãtãţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciarã acordatã în cadrul acestor categorii de cauze.
Curtea constatã cã, în ce priveşte subiecţii beneficiari ai ajutorului public judiciar, textul art. 4 trebuie examinat în corelare cu prevederile art. 2, art. 2^1 şi art. 3 din ordonanţã.
Astfel, din dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi ale art. 2^1, procedând la o grupare a subiecţilor beneficiari ai ajutorului, se poate reţine cã pot solicita ajutorul: a) cetãţenii români, care au domiciliul sau reşedinţa obişnuitã în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene; b) strãinii şi apatrizii - în condiţiile art. 18 alin. (1) din Constituţie -, care au domiciliul sau reşedinţa obişnuitã în România; c) cetãţenii statelor membre ale Uniunii Europene, care au domiciliul sau reşedinţa în România; d) persoanele fizice care nu au domiciliul sau reşedinţa obişnuitã pe teritoriul României ori al altui stat membru al Uniunii Europene, în mãsura în care între România şi statul al cãrui cetãţean este solicitantul sau pe al cãrui teritoriu îşi are domiciliul existã o legãturã convenţionalã care conţine dispoziţii referitoare la accesul internaţional la justiţie. Pentru statele cu care România nu are legãturi convenţionale, accesul internaţional la justiţie poate fi acordat în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocitãţii.
Deoarece textul art. 4 din ordonanţã dispune cã "orice persoanã fizicã" poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile legale, se deduce, fãrã niciun fel de echivoc, cã în nicio situaţie o persoanã juridicã nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildã, nu poate beneficia de ajutor o persoanã juridicã care desfãşoarã activitãţi comerciale sau o persoanã juridicã - instituţie publicã.
În ce priveşte cauzele în care se poate acorda ajutorul public judiciar, legiuitorul le-a precizat în art. 3 din ordonanţã: cauze civile, comerciale, administrative, de muncã şi asigurãri sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale. Ajutorul se acordã acelei persoane fizice care se aflã în nevoie şi care nu poate face faţã cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implicã obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apãrãrii unui drept sau interes legitim în justiţie, fãrã a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale, şi pe care îl solicitã în formele prevãzute la art. 6. Ajutorul se acordã numai "pãrţilor" din proces, nu şi altor participanţi în procesul civil şi poate privi ambele faze ale procesului civil sau numai pentru una dintre ele.
Dispoziţiile legale supuse controlului, potrivit cãrora numai persoanele fizice pot solicita acordarea ajutorului public judiciar, reprezintã opţiunea legiuitorului român, în concordanţã cu transpunerea prevederilor Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 8/2003 în dreptul intern prin adoptarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã. Aşa fiind, Curtea constatã cã reglementãrile criticate nu conţin norme de naturã sã îngrãdeascã accesul liber la justiţie şi sã afecteze echitabilitatea procesului, fiind conforme scopului stabilit de Directiva 2003/8/CE şi fiind, totodatã, în deplinã concordanţã cu normele constituţionale sau convenţionale invocate.
Cât priveşte pretinsa discriminare dintre categoria persoanelor fizice şi cea a persoanelor juridice pe care <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 o opereazã, prin excluderea ultimei categorii de persoane de la beneficiul ajutorului public judiciar, Curtea constatã cã nici aceastã criticã nu poate fi reţinutã. Discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil. Or, chiar dacã au calitatea de pãrţi în cadrul unui litigiu, persoanele juridice şi cele fizice nu se pot compara sub aspectul situaţiei juridice în care se aflã. Pe de altã parte, art. 4 din Constituţie, stabilind criteriile de discriminare, printre care şi cel de avere, se referã la cetãţenii României, deci la categoria persoanelor fizice, şi nu juridice. De aceea, raţiunea întregului act normativ criticat constã în înlesnirea accesului la justiţie al cetãţenilor statelor membre ale Uniunii Europene pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã, excepţie ridicatã de municipiul Oneşti, prin primar, în Dosarul nr. 353/32/2008 al Curţii de Apel Bacãu - Secţia comercialã, contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 februarie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
