Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 262 din 17 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 620 din 8 iulie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 1.874/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal se prezintã autorul excepţiei şi partea Direcţia Generalã a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, reprezentatã prin consilier juridic Brânduşa Varzan.
Lipsesc celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens aratã cã dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 sunt neconstituţionale şi contravin prevederilor art. 20, 21, 24, 51 şi 53 din Constituţie, republicatã, prin aceea cã, instituind obligaţia de a timbra în funcţie de obiectul cererii, se încalcã dreptul justiţiabililor de a se adresa neîngrãdit justiţiei.
Reprezentantul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume deciziile nr. 47/2003 şi nr. 343/2003, solicitã respingerea excepţiei ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, aratã cã este firesc şi echitabil ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfãşuratã de autoritãţile judecãtoreşti sã contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora, astfel încât pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 decembrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 1.874/2003, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Excepţia a fost ridicatã de Ilie Gheorghe Vasile Cornel într-o cauzã civilã ce are ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr. 1.256 din 16 mai 2003, pronunţatã de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã în Dosarul nr. 546/2003.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prin impunerea sa la plata taxei de timbru, în baza <>Legii nr. 146/1997 , se încalcã prevederile constituţionale ale art. 16, 21, 24, 42, 46, 48, precum şi cele ale art. 135.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã taxele judiciare de timbru, ca "parte componentã a cheltuielilor de judecatã, sunt suportate de cãtre justiţiabili, persoane fizice şi persoane juridice, iar modalitatea de stabilire a acestora este reglementatã prin <>Legea nr. 146/1997 , cu modificãrile ulterioare". Prin aplicarea acestui act normativ nu este îngrãdit accesul liber la justiţie al justiţiabilului, întrucât, pentru realizarea activitãţii jurisdicţionale, "cererile de chemare în judecatã se timbreazã în raport de dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 , astfel cum a fost modificatã, fãrã a se crea un tratament discriminatoriu pãrţilor din proces, cãrora, dimpotrivã, li se asigurã, în acest mod, respectarea drepturilor şi intereselor legitime". În sfârşit, instanţa apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu înfrâng nici prevederile art. 48 din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în raport cu prevederile art. 16, 21, 24, 44, 46, 50 şi 136 din Constituţie, republicatã, este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt neconstituţionale.
În acest sens aratã cã <>Legea nr. 146/1997 ar trebui sã prevadã criterii clare de acordare a unor înlesniri la plata taxelor judiciare de timbru, pentru categoriile care nu pot sã plãteascã din veniturile pe care le au, întrucât numai în acest mod principiul egalitãţii prevãzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie ar fi respectat. De asemenea, considerã cã "lipsa posibilitãţii materiale de platã a taxelor judiciare de timbru are drept efect îngrãdirea accesului la justiţie, în sensul cã justiţia nu poate fi sesizatã, ori aceasta nu îşi poate urma cursul, în cãile legale de atac, în condiţiile în care, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituţie, justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi". Lipsa posibilitãţilor materiale ale contribuabilului de a plãti anticipat taxele judiciare de timbru constituie o îngrãdire a accesului liber la justiţie, încãlcându-se astfel prevederile art. 21 alin. (2) din Constituţie, republicatã, şi totodatã "are ca efect şi afectarea dreptului la apãrare, ca parte componentã a dreptului la un proces echitabil, întrucât persoana în cauzã nu are posibilitatea de a-şi valorifica pretenţiile sau de a dovedi netemeinicia pretenţiilor adversarului în cadrul unui proces, care nu va putea avea loc". În acest sens apreciazã cã, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevãzute de prevederile constituţionale ale art. 53, aceastã îngrãdire poate fi consideratã o restrângere neconstituţionalã a exerciţiului dreptului la un proces echitabil, a dreptului la apãrare, a dreptului de proprietate privatã şi a dreptului la moştenire. În legãturã cu celelalte norme constituţionale invocate, Avocatul Poporului considerã cã acestea sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, neavând incidenţã cu obiectul acesteia.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, 21, 24, 42, 46, 48 şi ale art. 135, care, în noua lor redactare şi numerotare din Constituţia republicatã, au urmãtorul conţinut:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.
(4) În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale.";
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat.";
- Art. 50: "Persoanele cu handicap se bucurã de protecţie specialã. Statul asigurã realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participãrii efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunitãţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin pãrinţilor şi tutorilor.";
- Art. 52: "(1) Persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitãrii acestui drept se stabilesc prin lege organicã.
(3) Statul rãspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Rãspunderea statului este stabilitã în condiţiile legii şi nu înlãturã rãspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţã sau gravã neglijenţã.";
- Art. 136: "(1) Proprietatea este publicã sau privatã.
(2) Proprietatea publicã este garantatã şi ocrotitã prin lege şi aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogãţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organicã, fac obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
(4) Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţã gratuitã instituţiilor de utilitate publicã.
(5) Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice."
Examinând excepţia, Curtea constatã cã dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 215 din 6 mai 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 18 iunie 2004, Curtea Constituţionalã a soluţionat excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii, în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale invocate în cauza de faţã, excepţie ridicatã de acelaşi autor, Ilie Gheorghe Vasile Cornel, într-un dosar al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Cu acel prilej Curtea a constatat cã, printr-o <>decizie anterioarã, şi anume Decizia nr. 233 din 5 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 25 iulie 2003, <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost declarat neconstituţional, deoarece contravine prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituţie şi principiului separaţiei puterilor în stat. Ca atare, în temeiul dispoziţiilor <>art. 23 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 a fost respinsã ca inadmisibilã.
În ceea ce priveşte celelalte dispoziţii legale criticate, Curtea a constatat cã, prin decizii precum Decizia nr. 82/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, <>Decizia nr. 47/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 28 februarie 2003, şi <>Decizia nr. 343/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 5 noiembrie 2003, a respins excepţiile de neconstituţionalitate privind dispoziţiile <>Legii nr. 146/1997 , statuând cã acestea nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, 21 şi 24.
În legãturã cu invocarea principiilor şi normelor constituţionale prevãzute la art. 46, 50, 52 şi 136, Curtea a constatat cã aceste critici sunt nerelevante pentru soluţionarea excepţiei, neavând incidenţã cu obiectul acesteia.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a determina modificarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele acestor decizii sunt valabile şi în aceastã cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Ilie Gheorghe Vasile Cornel în Dosarul nr. 1.874/2003 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a celorlalte dispoziţii din <>Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de acelaşi autor în acelaşi dosar.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 iunie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
