Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 26 din 18 ianuarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 14 februarie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Doina Suliman - magistrat-asistent-şef

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Lucia Tomuţã în Dosarul nr. 01601/221/2008 al Judecãtoriei Deva.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 29 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 01601/221/2008, Judecãtoria Deva a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
    Excepţia a fost ridicatã de Lucia Tomuţã, pârâtã într-o cauzã civilã având ca obiect pretenţii.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia invocã înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (2) şi art. 124, deoarece "judecãtorii se supun nu doar legii, ci şi deciziei de recurs, dezlegãrilor date cu ocazia soluţionãrii acestuia", astfel cã "hotãrârile date de cãtre instanţa de recurs trebuie respectate de cãtre instanţele de fond, atât cu privire la problemele de drept dezlegate, cât şi cu privire la necesitatea administrãrii probelor."
    Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã, dispoziţiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã fiind neconstituţionale în partea referitoare la obligarea judecãtorilor fondului de a respecta necondiţionat hotãrârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate de aceasta.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins: "În caz de casare, hotãrârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesitãţii administrãrii unor probe sunt obligatorii pentru judecãtorii fondului."
    În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, ale art. 16 alin. (2) potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege" şi ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedurã referitoare la recurs, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite de legiuitor, evident fãrã a fi încãlcate prevederile sau principiile constituţionale.
    Asupra textelor de lege atacate, raportate la prevederile constituţionale ale <>art. 124, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 332 din 27 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2002, şi <>Decizia nr. 360 din 12 decembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 7 martie 2003.
    Cu acele prilejuri, Curtea a constatat cã principiul independenţei justiţiei, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituţie, derivã din separaţia puterilor în stat, din necesitatea existenţei unui echilibru între autoritãţile care exercitã puterea în stat. Este imperios necesar ca instanţele judecãtoreşti sã fie la adãpost de orice ingerinţã şi, în consecinţã, independenţa judecãtorilor reprezintã o garanţie fundamentalã a exercitãrii drepturilor omului.
    Referitor la controlul judiciar ce se exercitã de cãtre instanţele care soluţioneazã cãile de atac asupra instanţelor care au pronunţat hotãrârile atacate, acesta nu reprezintã o limitare a independenţei justiţiei, deoarece controlul judiciar este întotdeauna posterior, nefiind posibil sã îl influenţeze pe judecãtorul care a pronunţat hotãrârea supusã controlului judiciar.
    Instituţia controlului judiciar îşi gãseşte reazemul constituţional în dispoziţiile art. 129 din Legea fundamentalã, potrivit cãrora, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii".
    Prin dispoziţiile art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã se dã eficienţã acestui text constituţional, deoarece fãrã obligativitatea îndrumãrilor date de cãtre instanţa de control judiciar judecãtorilor fondului, nu s-ar putea realiza finalitatea controlului, de asigurare a soluţionãrii temeinice şi legale a cauzelor. Dacã judecãtorii de la instanţa de fond nu ar fi obligaţi sã se supunã îndrumãrilor instanţei de apel sau de recurs, putând reitera erorile comise prin soluţia ce a fost desfiinţatã, s-ar ajunge la exercitarea repetatã a cãilor de atac şi la prelungirea duratei soluţionãrii cauzelor în mod nepermis şi astfel s-ar încãlca cerinţa soluţionãrii proceselor într-un termen rezonabil.
    Dispoziţiile legale criticate nu reprezintã o încãlcare a independenţei judecãtorului prin faptul cã, rejudecând cauza, acesta preia rezolvarea în drept stabilitã de instanţa de casare, deoarece îndrumãrile sunt date în cadrul activitãţii jurisdicţionale a instanţelor de grade diferite, pe cale de hotãrâri pronunţate în urma unor dezbateri contradictorii. De asemenea, independenţa judecãtorului de fond nu este ştirbitã prin faptul cã, rejudecând cauza, adoptã rezolvarea în drept stabilitã de instanţa de casare, deoarece prin aceasta el nu se supune voinţei unei autoritãţi strãine de cauza judecatã, ci se conformeazã hotãrârii judecãtoreşti date în exercitarea competenţei legale de control judiciar.
    Pe de altã parte, Curtea a reţinut cã în toate legislaţiile se admite intervenţia instanţelor superioare în cadrul sistemului cãilor de atac, aceasta neîncãlcând principiul independenţei justiţiei. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la noţiunea de "instanţã independentã", cuprinsã în art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (Hotãrârea din 8 decembrie 1983 pronunţatã în Cauza Pretto şi alţii contra Italiei).
    Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Lucia Tomuţã în Dosarul nr. 01601/221/2008 al Judecãtoriei Deva.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 18 ianuarie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                            Magistrat-asistent-şef,
                                 Doina Suliman

                                      ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016