Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 259 din 17 iunie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedura civila, in forma modificata prin   Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 259 din 17 iunie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedura civila, in forma modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2003

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 857 din 20 septembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, în forma modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , excepţie ridicatã de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Satu Mare în Dosarul nr. 4.259/C/2003 al Curţii de Apel Oradea Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele Curţii Constituţionale dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 171D/2004, nr. 172D/2004, nr. 173D/2004, nr. 175D/2004 şi nr. 228D/2004, care au ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de acelaşi autor în dosarele nr. 4.262/C/2003, nr. 4.268/C/2003, nr. 127/C/2004, nr. 4.260/C/2003, nr. 4.261/C/2003 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.
În temeiul <>art. 36^4 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 171D/2004, nr. 172D/2004, nr. 173D/2004, nr. 175D/2004 şi nr. 228D/2004 la Dosarul nr. 168D/2004, care este primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca devenitã inadmisibilã, arãtând cã, în legãturã cu constituţionalitatea prevederilor de lege criticate, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 194/2004 , admiţând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, astfel cum au fost modificate şi completate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 .

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierile din 19 martie 2004 şi din 9 aprilie 2004, pronunţate în dosarele nr. 4.259/C/2003, nr. 4.262/C/2003, nr. 4.268/C/2003, nr. 127/C/2004, nr. 4.260/C/2003 şi nr. 4.261/C/2003, Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, modificate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , excepţie ridicatã de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Satu Mare în cauze comerciale având ca obiect contestaţii în anulare.
În motivarea excepţiei, autorul acesteia susţine cã, prin statuarea în lege a împrejurãrii cã judecarea admisibilitãţii în principiu a recursului se face fãrã citarea pãrţilor şi cã decizia motivatã nu poate fi atacatã cu nici o cale de atac, se încalcã accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare şi la folosirea cãilor de atac. Astfel, aratã cã, în ipoteza hotãrârilor pronunţate fãrã drept de apel şi pentru care motivarea nu se înscrie în limitele stabilite de art. 304 din Codul de procedurã civilã, anularea cãii de atac ca nerespectând condiţiile de formã stipulate, adicã respingerea adminisibilitãţii în principiu, conduce la existenţa unui singur grad de jurisdicţie, fãrã a se acorda dreptul la un proces public şi echitabil, prin exercitarea unei cãi de atac. De asemenea, apreciazã cã lãsarea în întregime la latitudinea unei singure instanţe a verificãrii condiţiilor de admisibilitate în principiu, fãrã citarea pãrţilor pentru a-şi exprima punctul de vedere şi fãrã dreptul de a ataca decizia pronunţatã, conduce la soluţii paradoxale.
Curtea de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã este întemeiatã, în raport de dispoziţiile art. 24 din Constituţie, republicatã, deoarece, prin necitarea pãrţilor, se îngrãdeşte dreptul la apãrare, partea neputând sã-şi formuleze apãrãri, sã ridice excepţii sau sã acopere nulitãţile relative, în condiţiile legii. În continuare, aratã cã excepţia este neîntemeiatã sub aspectul îngrãdirii accesului liber la justiţie, deoarece partea are posibilitatea de a se adresa justiţiei şi de a-şi exprima nemulţumirea faţã de soluţia instanţei, prin exercitarea cãii de atac a recursului. De asemenea, constatã cã dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 128 din Constituţie, republicatã, deoarece pãrţile au posibilitatea de a exercita cãile de atac în condiţiile legii, adicã în condiţiile art. 302^1 şi urmãtoarele din Codul de procedurã civilã. În fine, instanţa aratã cã reglementãrile internaţionale nu impun un anumit numãr al gradelor de jurisdicţie sau al cãilor de atac, ci doar asigurarea posibilitãţii unui recurs efectiv la o instanţã naţionalã.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã dispoziţiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã mecanismul de admitere în principiu a recursului, instituit prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , permite degrevarea instanţelor de recurs de cauzele în care nu sunt îndeplinite condiţiile formale pentru exercitarea acestei cãi de atac. De altfel, nici Curtea Europeanã a Drepturilor Omului nu prevede o procedurã contradictorie la verificarea admisibilitãţii cererilor. Se considerã cã textul de lege criticat nu aduce nici o atingere accesului liber la justiţie sau dreptului la apãrare, ci, dimpotrivã, reprezintã o expresie a aplicãrii principiilor constituţionale invocate, alãturi de alte dispoziţii ale Legii fundamentale. Invocã în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind accesul liber la justiţie, respectiv <>Decizia nr. 129/1995 şi <>Decizia nr. 38/1998 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, în forma modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, dispoziţii care au urmãtorul cuprins: "În cazul în care completul este în unanimitate de acord cã recursul nu îndeplineşte cerinţele de formã sau cã motivele de recurs invocate şi dezvoltarea lor nu se încadreazã în cele prevãzute de art. 304, anuleazã sau, dupã caz, respinge recursul printr-o decizie motivatã, pronunţatã fãrã citarea pãrţilor, care nu este supusã nici unei cãi de atac. Decizia se comunicã recurentului."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24 şi art. 129 din Constituţia României, republicatã, potrivit cãrora:
- Art. 21 alin. (1) şi (2): "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 24: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";
- Art. 129: "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã, ulterior sesizãrii sale cu aceastã excepţie, prin <>Decizia nr. 194 din 27 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iunie 2004, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã. În motivarea soluţiei se aratã cã "anularea sau, dupã caz, respingerea recursului în condiţiile prevãzute de art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, adicã pentru neîndeplinirea cerinţelor de formã sau pentru motivarea greşitã ori insuficientã a recursului, fãrã citarea pãrţilor şi deci fãrã sã se lase recurentului posibilitatea de a oferi judecãtorilor în mod nemijlocit ori prin intermediul unui avocat explicaţiile necesare cu privire la aceste condiţii de admisibilitate, constituie o evidentã încãlcare a principiului liberului acces la justiţie şi a dreptului la apãrare, prevãzute de art. 21 şi, respectiv, art. 24 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, republicatã. [...] În acest sens este de observat cã atunci când obiectul recursului îl constituie o hotãrâre care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, art. 304^1 din Codul de procedurã civilã lasã instanţei de recurs posibilitatea sã examineze cauza sub toate aspectele. [...] Recursul constituie, în aceastã ipotezã, o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecã însãşi cauza atât sub aspectul legalitãţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se sã judece doar hotãrârea pronunţatã de prima instanţã, exclusiv pentru motivele de casare prevãzute în art. 304 din Codul de procedurã civilã. [...] Pe de altã parte, în cadrul procedurii de verificare de cãtre procurorul general a cererilor de declarare a recursului în anulare, existã posibilitatea ca aceste cereri sã fie reexaminate fãrã nici o restricţie pânã la împlinirea termenului în care se putea exercita calea de atac, în timp ce, în cazul prevãzut de art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, hotãrârea de anulare sau de respingere a recursului ca inadmisibilã, pronunţatã, fãrã citarea pãrţilor, în cadrul procedurii de admitere în principiu, devine irevocabilã, partea care a declarat recursul neavând nici o altã posibilitate de a obţine îndreptarea hotãrârii judecãtoreşti prin care i s-au încãlcat drepturile".
În conformitate cu prevederile <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sunt inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate ce au ca obiect o prevedere legalã a cãrei neconstituţionalitate a fost anterior constatatã printr-o decizie a Curţii Constituţionale. Aceastã cauzã de inadmisibilitate reiese din conţinutul art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, potrivit cãruia, de la data publicãrii, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor, precum şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, conform cãrora decizia prin care se constatã neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare este definitivã şi obligatorie. Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii erga omnes, neputând fi atacate de nici o autoritate, nici suspendate sau anulate şi deci dispoziţia din lege sau ordonanţa declaratã neconstituţionalã nu se mai poate aplica în nici o altã cauzã. Pentru aceste motive, Curtea urmeazã sã respingã excepţia de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã.
De altfel, trebuie precizat faptul cã dispoziţiile <>art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , care au modificat prevederile art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, au fost abrogate de <>art. I pct. 8 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã. Potrivit <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa decât asupra dispoziţiilor dintr-o lege sau o ordonanţã în vigoare, ceea ce exclude exercitarea controlului de neconstituţionalitate asupra unor prevederi legale eliminate din legislaţie. Controlul de constituţionalitate nu se poate exercita asupra unor dispoziţii legale abrogate şi de aceea se impune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibilã. Intervenţia Curţii Constituţionale în aprecierea constituţionalitãţii unor norme juridice abrogate este incompatibilã nu numai cu scopul şi funcţionalitatea contenciosului constituţional, dar şi cu principiul neretroactivitãţii legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, republicatã.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, modificatã şi completatã prin Legea nr. 232/2004,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, în forma modificatã prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , excepţie ridicatã de Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Satu Mare în dosarele nr. 4.259/C/2003, nr. 4.262/C/2003, nr. 4.268/C/2003, nr. 127/C/2004, nr. 4.260/C/2003 şi nr. 4.261/C/2003 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 iunie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Cristina Toma

--------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016