Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 258 din 22 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 137 alin. 2 si art. 202 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 340 din 17 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. 2 şi art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Toader, Iordana Dobre, Niculina Grigore, Constantin Stan, Nicolae Stan, Mihaela Stan şi Mariana Stan în Dosarul nr. 4.005/269/2009 al Judecãtoriei Olteniţa.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.005/269/2009, Judecãtoria Olteniţa a sesizat Curtea Constituţionalã pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 137 alin. 2 şi art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã de Elena Toader, Iordana Dobre, Niculina Grigore, Constantin Stan, Nicolae Stan, Mihaela Stan şi Mariana Stan într-un dosar având ca obiect anularea parţialã a unui titlu de proprietate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã încalcã dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât nu se circumscriu clar situaţiile de excepţie, respectiv situaţiile în care probele ce urmeazã a fi administrate pentru soluţionarea excepţiei coincid cu cel puţin o parte din probele administrate pe fondul cauzei. Acest lucru înseamnã cã instanţele nu pot aplica prevederile art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã în limite constituţionale decât în mãsura în care indicã, potrivit art. 168 din Codul de procedurã civilã, dovezile ce urmeazã a fi administrate atât pe excepţie, cât şi pe fond, şi numai în mãsura în care sunt necesare probe care nu se aflã deja la dosarul cauzei.
De asemenea, art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã încalcã prevederile art. 124 referitoare la înfãptuirea justiţiei, întrucât în situaţia existenţei unui singur expert topograf pe lista experţilor autorizaţi, care şi-a exprimat deja pãrerea şi a fost recuzat, expertul nu mai este desemnat prin tragere la sorţi, ci este desemnat în mod direct. În aceastã situaţie judecãtorul nu poate respecta legea în practicã, ceea ce face ca justiţia sã nu mai fie înfãptuitã în numele legii, ci în acord cu voinţa judecãtorului, echivalând cu o justiţie privatã. În condiţiile în care judecãtorul nu se mai supune legii şi îşi impune în mod arbitrar voinţa, dreptul la apãrare al pãrţilor prevãzut la art. 24 alin. (1) din Constituţie nu mai poate fi atins. Dispoziţiile art. 202 alin. 1 încalcã prevederile constituţionale invocate în mãsura în care pe lista experţilor autorizaţi nu existã un numãr suficient de experţi care sã permitã desfãşurarea procedurii de numire a expertului prin tragere la sorţi.
Judecãtoria Olteniţa apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã este constituţional, întrucât existenţa unui singur expert în specialitatea topografie nu are nicio legãturã cu excepţia invocatã, ci ţine de organizarea corpului experţilor autorizaţi sã funcţioneze pe lângã tribunale.
Instanţa poate recurge la desemnarea unui alt expert înscris pe lista experţilor care funcţioneazã pe lângã alte tribunale, în situaţia în care pãrţile nu sunt de acord cu desemnarea expertului înscris pe lista experţilor topografi de pe lângã Tribunalul Cãlãraşi. Dispoziţiile legale invocate nu reglementeazã dreptul la apãrare, ci modul în care sunt desemnaţi experţii în vederea efectuãrii de expertize în cauzele în care se impun astfel de probe.
În ceea ce priveşte neconstituţionalitatea art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, instanţa aratã cã aceasta este o normã care reglementeazã situaţia în care o excepţie poate fi unitã cu fondul numai dacã probele necesare soluţionãrii excepţiei sunt comune cu probele utile soluţionãrii fondului, iar unirea unei excepţii cu fondul nu îngrãdeşte dreptul unei persoane de a se adresa justiţiei, dreptul la un proces echitabil ori la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale atacate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 137 alin. 2 şi art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, texte de lege care au urmãtorul conţinut:
- Art. 137 alin. 2: "Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacã pentru judecarea lor este nevoie sã se administreze dovezi în legãturã cu dezlegarea în fond a pricinii.";
- Art. 202 alin. 1: "Dacã pãrţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de cãtre instanţã, prin tragere la sorţi, în şedinţã publicã, de pe lista întocmitã şi comunicatã de cãtre biroul local de expertizã, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa celor autorizate, potrivit legii, sã efectueze expertize judiciare."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apãrare şi ale art. 124 privind înfãptuirea justiţiei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi, rãspunzând unor critici asemãnãtoare, a statuat constant cã prevederile respective sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 782 din 1 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 28 iulie 2008, Curtea a reţinut cã "regula o constituie soluţionarea separatã a excepţiilor, prevederile art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã instituind o derogare, care este de strictã interpretare şi aplicare. De aceea, dacã instanţa a unit excepţia cu fondul, întrucât era necesar sã administreze dovezi în legãturã cu dezlegarea în fond a cauzei, prin dispozitivul hotãrârii se va pronunţa mai întâi asupra excepţiei, motivând soluţia în considerentele acesteia". Prin urmare, Curtea constatã cã reglementarea criticatã oferã premisa soluţionãrii cu celeritate a procesului, iar o prelungire exageratã şi nejustificatã a duratei procesului ar surveni tocmai în ipoteza prefiguratã de autorul excepţiei, potrivit cãreia toate excepţiile procesuale ar trebui sã fie soluţionate separat, inclusiv acele excepţii vizate de prevederile art. 137 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. De asemenea, Curtea a constatat cã pentru o bunã administrare a justiţiei este firesc ca instanţele, în virtutea textului de lege criticat, sã uneascã cu fondul acele excepţii pentru a cãror soluţionare este necesarã administrarea aceloraşi probe ca şi pentru judecarea fondului. O asemenea prevedere legalã dã expresie tocmai exigenţelor constituţionale privitoare la dreptul la un proces echitabil şi la termenul rezonabil în care acesta se impune a fi finalizat.
În ceea ce priveşte art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, Curtea constatã cã şi acesta este constituţional, întrucât, dacã pãrţile din proces nu se învoiesc cu privire la numirea expertului, este firesc ca judecãtorul sã aleagã persoana specialistului de pe lista întocmitã de biroul local de expertize, iar, în cazul când pe o asemenea listã ar fi un singur expert, instanţa poate recurge la desemnarea unui expert înscris pe lista existentã la un alt tribunal şi astfel imparţialitatea se pãstreazã, fiind asigurate accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare şi înfãptuirea justiţiei.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. 2 şi art. 202 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Elena Toader, Iordana Dobre, Niculina Grigore, Constantin Stan, Nicolae Stan, Mihaela Stan şi Mariana Stan în Dosarul nr. 4.005/269/2009 al Judecãtoriei Olteniţa.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
