Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 254 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950-1961
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 24 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepţie ridicatã de Toader Trifan în Dosarul nr. 1.575/2004 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din 21 aprilie 2005 şi au fost consemnate în încheierea din acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 10 mai 2005.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 1 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.575/2004, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepţie ridicatã de Toader Trifan.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã prin textul de lege criticat legiuitorul a creat o vãditã discriminare între cetãţenii care au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncã în perioada 1950-1961. În acest sens apreciazã cã discriminarea constã în faptul cã au fost excluşi de la beneficiile legii cetãţenii români care, în perioada arãtatã, au efectuat stagiul militar în detaşamente de muncã care nu au aparţinut Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în speţã, autorul excepţiei efectuând stagiul militar în cadrul detaşamentelor Direcţiei Economice a fostului Minister al Forţelor Armate. Sub acest aspect aratã cã sfera de cuprindere a dispoziţiilor cu caracter reparatoriu ar trebui sã ţinã seama de condiţiile concrete de muncã din perioada stagiului militar, iar nu de criterii formale, precum modul de organizare administrativã a fostelor detaşamente de muncã.
Curtea de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã textul de lege criticat se referã, în mod expres, la subiecte speciale, respectiv numai la cei care au satisfãcut stagiul militar în anumite condiţii nefavorabile, şi anume detaşamentele Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, şi nu la cei care au efectuat anumite activitãţi productive sau munci ocazionale/sezoniere în cadrul unitãţilor militare ca soldat, ca o practicã adiacentã pregãtirii militare şi de luptã a soldatului din acea perioadã, cum este cazul autorului excepţiei. Ca atare, instanţa considerã cã, prin adoptarea acestei reglementãri, nu se creeazã nici un privilegiu sau nici o discriminare, fiind vorba despre un act reparatoriu material şi moral faţã de cei care au fost obligaţi la muncã forţatã şi nu la satisfacerea stagiului militar, prin pregãtire pentru apãrarea patriei. Totodatã, instanţa reţine cã argumentele invocate de autorul excepţiei reprezintã, de fapt, o propunere legislativã, de lege ferenda.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã prevederile <>Legii nr. 309/2002 vizeazã acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de mãsuri reparatorii, în exclusivitate acelei categorii de persoane care, în perioada 1950-1961, a efectuat stagiul militar prin munca prestatã în cadrul detaşamentelor de muncã ale Direcţiei Generale a Serviciului Muncii. Aşa fiind, având în vedere principiile proprii de organizare a Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, criteriile de selectare şi condiţiile în care s-a efectuat stagiul militar în cadrul respectivei instituţii, legiuitorul a considerat cã doar aceste persoane sunt îndreptãţite sã beneficieze de prevederile <>Legii nr. 309/2002 , ceea ce nu contravine însã prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1). În susţinerea punctului sãu de vedere, Guvernul invocã şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 160/2004 .
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv <>Decizia nr. 213/2004 , aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Legea nr. 309/2002 faţã de art. 16 alin. (1) Constituţie. De altfel, stabilirea categoriei de persoane care beneficiazã de prevederile legale, precum şi a drepturilor acordate acestora nu reprezintã o problemã de constituţionalitate, ci o opţiune a legiuitorului.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 6 iunie 2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
"Beneficiazã de prevederile prezentei legi persoana, cetãţean român, care a efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncã din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestui text de lege autorul excepţiei invocã prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie vizeazã egalitatea în drepturi între cetãţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertãţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic, indiferent de situaţiile diferite în care se gãsesc subiecţii de drept.
Aşa fiind şi întrucât situaţia juridicã a persoanelor, cetãţeni români, care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncã din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961, a fost esenţial diferitã de aceea a altor categorii de persoane care au prestat muncã forţatã în cadrul altor structuri organizate, în aceeaşi perioadã, recunoaşterea unor drepturi doar pentru cei din prima categorie, cu titlu reparatoriu, nu constituie o discriminare, ci un tratament juridic diferenţiat impus şi justificat obiectiv de situaţiile diferite în care s-au aflat beneficiarii.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate. Astfel, prin <>Decizia nr. 213 din 4 mai 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 9 iunie 2004, a statuat cã, întrucât reglementarea dedusã controlului se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã în ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu privire la încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie nu este întemeiatã.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceastã decizie îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, excepţie ridicatã de Toader Trifan în Dosarul nr. 1.575/2004 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
