Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001  privind exceptia de neconstitutionalitate a   Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea si completarea   Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, in ansamblul sau, si in special a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 si ale   art. 86 ultima liniuta din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificata prin   Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale   art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum si ale   Hotararii Guvernului nr. 611/2000     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 251 din 18 septembrie 2001 privind exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, in ansamblul sau, si in special a dispozitiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 si ale art. 86 ultima liniuta din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ale art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum si ale Hotararii Guvernului nr. 611/2000

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 24 ianuarie 2002

Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Claudia Miu - magistrat-asistent şef

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 611/2000 . Excepţia a fost ridicatã de Mihai Ambrose, Constantin Crismaru, Alexandru Anghel, Mircea Gradinaru, Mircea Grigore, Flavian Neculai, George Urziceanu şi Maria Vrinceanu în dosarele nr. 4.374/2000, 4.435/2000, 4.479/2000, 4.526/2000, 4.575/2000, 4.659/2000, 4.715/2000, precum şi în Dosarul nr. 130/2001 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 133C/2001, 134C/2001, 135C/2001, 136C/2001, 137C/2001, 138C/2001, 139C/2001 şi 140C/2001 la Dosarul nr. 132C/2001, având în vedere ca obiectul exceptiei de neconstituţionalitate este identic în toate cauzele enumerate. Reprezentantul Ministerului Public declara ca nu se opune mãsurii conexarii. În consecinta, pentru o mai buna administrare a justiţiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedura civilã şi al <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, dispune conexarea dosarelor anterior menţionate la Dosarul nr. 132C/2001.
Având cuvântul în dezbateri, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondata, a exceptiei de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precizând ca menţionatã ordonanta nu contravine dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, întrucât din nota de fundamentare rezulta existenta cazului excepţional, care a justificat adoptarea acesteia; excepţia nu contravine nici prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 78, pentru ca nu conţine dispoziţii retroactive, şi nici celor ale art. 16 alin. (1), deoarece prin dispoziţiile criticate s-a instituit un tratament egal aplicabil unor persoane aflate în situaţii identice. În ceea ce priveşte excepţia referitoare la <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 solicita respingerea ca inadmisibila, în temeiul prevederilor <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, retine urmãtoarele:
Prin încheierile din 12 februarie 2000, pronunţate în dosarele nr. 4.374/2000, 4.435/2000, 4.479/2000, 4.526/2000, 4.575/2000, 4.659/2000 şi 4.715/2000, precum şi prin Încheierea din 5 martie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 130/2001, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit şi ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 611/2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii şi a actualizãrii sumelor fixe prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum şi a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat în anul 2000. Excepţia a fost ridicatã de Mihai Ambrose, Constantin Crismaru, Alexandru Anghel, Mircea Gradinaru, Mircea Grigore, Flavian Neculai, George Urziceanu şi Maria Vrinceanu în cauze având ca obiect, pe de o parte, anularea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 (numai în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la impozitarea pensiilor - partea referitoare la considerarea pensiilor drept venit impozabil) şi a <>Hotãrârii Guvernului nr. 611/2000 (numai în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la "veniturile pe pensii", din art. 1 şi urmãtoarele), iar pe de alta parte, obligarea Guvernului la plata unor despãgubiri formate din cuantumul pensiei reţinute drept impozit, majorate cu rata inflaţiei, precum şi obligarea la plata dobânzii legale aferente sumelor pretinse.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, în esenta, se arata, pe de o parte, ca <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , în ansamblul sau, contravine dispoziţiilor art. 114 alin. (4) din Constituţie, fiind emisã fãrã ca adoptarea acesteia sa fie justificatã de existenta unui caz excepţional, având în vedere ca instituirea unor impozite şi taxe sau modificarea regimului acestora nu poate constitui o situaţie exceptionala. Pe de alta parte, critica de neconstituţionalitate vizeazã numai partea din actele normative menţionate care se referã la impozitarea pensiilor. În acest sens se arata ca:
- Dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 3/1977 au fost abrogate prin <>art. 196 şi 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale, începând cu data de 1 aprilie 2001. Cum însã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 nu au fost modificate aceste articole, coexista doua acte normative succesive, deopotrivã în vigoare, şi anume cel anterior menţionat, care abroga <>art. 7 din Legea nr. 3/1977 începând cu data de 1 aprilie 2001, şi <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , care prin <>art. 86, completat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , abroga acelaşi articol 7 începând cu data de 3 iulie 2000. Deoarece se apreciazã ca <>Legea nr. 19/2000 are caracter special, abrogarea <>art. 7 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 este lipsitã de eficienta juridicã şi, pe cale de consecinta, prevederile acestui articol referitoare la neimpozitarea pensiilor "au prioritate de aplicare în raport cu regimul impozitului pe venit reglementat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , cu modificãrile ulterioare, inclusiv prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 ". Pe cale de consecinta, considera autorii exceptiei, <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 este nelegalã, deoarece se întemeiazã pe dispoziţiile menţionatei ordonanţe de urgenta a Guvernului.
Se mai susţine ca ambele acte normative contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 78 din Constituţie, pentru urmãtoarele motive:
- <>Art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 prevede ca dispoziţiile <>art. 43^1 şi 43^2, introduse în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , urmau sa se aplice de la data de 1 iulie 2000, deşi ele nu erau aplicabile decât de la data de 3 iulie 2000 (data la care a fost publicatã <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 ).
- Abrogarea <>art. 7 din Legea nr. 3/1977 conferã "caracter de retroactivitate dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , referitoare la impozitarea pensiilor, indiferent de data când au fost stabilite şi de perioada de cotizare la asigurãrile sociale de stat pentru care au fost acordate". Critica se întemeiazã pe jurisprudenta Curţii Constituţionale (Decizia nr. 214/1997, care are ca obiect de examinare constituţionalitatea aplicãrii în timp a legii penale). De asemenea, prin modificarea <>art. 8 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 73/1999 s-a prevãzut stabilirea unor bareme pentru impozitarea pensiilor începând cu data de 1 ianuarie 2000. Se mai considera ca impozitarea pensiilor, astfel cum este reglementatã, "este inadmisibila şi datoritã condiţiilor legale în vigoare în perioada în care a fost reţinutã contribuţia pentru constituirea fondului asigurãrilor sociale de stat, [...] modificarea acestor condiţii prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 şi prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 având caracter retroactiv". În acelaşi mod se considera ca a avut loc "modificarea retroactivã a regimului asigurãrilor de stat şi, implicit, a regimului pensiilor". Aceasta acţiune în timp a actelor normative criticate a instituit, "pentru intreaga perioada de pana la data de 3 iulie 2000, o dubla impunere a aceloraşi venituri salariale".
- <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 (publicatã la 3 iulie 2000) şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 (publicatã la 19 iulie 2000) contravin art. 78 din Constituţie, deoarece art. II alin. (1) din ordonanta menţionatã prevede ca dispoziţiile <>art. 43^1 şi 43^2 (introduse în Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 ) se aplica retroactiv, adicã de la 1 iulie 2000, iar hotãrârea Guvernului anterior citata prevede ca dispoziţiile sale sunt aplicabile începând de la aceeaşi data de 1 iulie 2000.
- Actele normative criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 43 alin. (2), care, "considerând nivelul de trai ca fiind un drept fundamental al cetãţenilor României, prevede, între altele, ca cetãţenii au dreptul la pensie, subintelegandu-se ca acest drept priveşte pensia în integralitatea ei".
- Aceleaşi acte normative contravin şi dispoziţiilor art. 49 alin. (1) şi (2) din Constituţie, care prevãd limitativ cazurile de restrangere a exerciţiului unor drepturi fundamentale, printre care însã nu se poate înscrie şi ipoteza reglementatã prin ordonanta de urgenta criticata. Asadar, dreptul la protecţie socialã, ca şi regimul legal al pensiei constituie probleme esenţiale ale politicii statului, care "nu pot fi expediate printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului".
- Prin aceleaşi dispoziţii legale se incalca şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, care consacra principiul egalitãţii, întrucât se creeazã o discriminare între categoriile de pensionari. Astfel, se arata ca nu sunt impozabile pensiile pentru invalizi, orfani şi vãduvele de rãzboi şi sumele fixe de îngrijire pentru pensionãrii care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, în timp ce celelalte pensii sunt impozabile. O alta modalitate de discriminare este şi aceea ca sunt exceptate de la impozitare pensiile în cuantum mai mic de 2.000.000 lei, deşi toţi pensionãrii sunt plãtiţi din aceeaşi sursa - bugetul asigurãrilor sociale de stat.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, considera ca actele normative criticate incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 138 alin. (1) din Constituţie.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, arata urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã nu este competenta sa examineze constituţionalitatea hotãrârilor Guvernului, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale <>art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992 , republicatã.
Privitor la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 se susţine ca aceasta nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, pentru ca, asa cum s-a statuat în practica jurisdicţionalã a Curţii Constituţionale, tratamentul egal se impune "doar pentru cetãţeni aflaţi în situaţii identice, iar pentru cei aflaţi în situaţii diferite acesta nu poate fi decât diferit". Or, dispoziţiile <>art. 4 alin. (1) lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , asa cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , reglementeazã situaţii diferite care nu se pot confunda şi cãrora li se aplica tratamente diferite.
Referitor la critica vizând încãlcarea prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţie se arata ca în practica sa constanta Curtea Constituţionalã a statuat ca în cazuri excepţionale Guvernul poate emite ordonanţe de urgenta, nefiind aplicabilã restrictia instituitã de art. 114 alin. (1)-(3) din Constituţie.
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata urmãtoarele:
Potrivit prevederilor <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excepţia de neconstituţionalitate ce vizeazã <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 este inadmisibila, deoarece Curtea Constituţionalã este competenta sa decidã numai asupra constituţionalitãţii unei legi sau ordonanţe ori asupra unor dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta.
În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , Guvernul considera ca aceasta este neîntemeiatã.
Se susţine ca asupra notiunii de "caz excepţional", Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin mai multe decizii, de exemplu prin Decizia nr. 65/1995, statuand ca prin cazuri excepţionale, în sensul art. 114 alin. (4) din Constituţie, se înţelege acele situaţii care nu se pot încadra în cele avute în vedere expres de legiuitor. Intervenţia Guvernului pe calea ordonanţei de urgenta în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie este justificatã de interesul public lezat de caracterul anormal şi excesiv al cazurilor excepţionale. Se mai arata ca existenta sau inexistenta cazului excepţional constituie o situaţie de fapt, iar jurisdicţia constituţionalã nu are ca obiect verificarea unor asemenea situaţii (deciziile Curţii Constituţionale nr. 403/1997, nr. 467/1997, nr. 61/1998 şi nr. 183/1998).
Cu privire la susţinerea ca ordonanta de urgenta incalca dispoziţiile art. 78 şi ale art. 15 alin. (2) din Constituţie se arata ca, deşi aceste dispoziţii se aplica şi ordonanţelor de urgenta, "intrarea lor în vigoare este condiţionatã, potrivit art. 114 alin. (4) teza a doua din Constituţie, de depunerea la Parlament spre aprobare, anterior publicãrii în Monitorul Oficial al României". Potrivit opiniei Guvernului, "depunerea spre aprobare la Parlament, prealabil publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 3 iulie 2000, priveşte o situaţie de fapt". Ordonanta de urgenta criticata nu contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât nu conţine reglementãri având caracter retroactiv.
Asupra încãlcãrii dispoziţiilor art. 38, art. 43 alin. (2) şi ale art. 49 din Constituţie se arata ca acestea nu au relevanta asupra problematicii în cauza.
Referitor la critica vizând încãlcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie se apreciazã ca scutirea de la plata impozitului beneficiarilor pensiilor al cãror cuantum este inferior sumei de 2.000.000 lei reprezintã o mãsura de protecţie socialã a categoriilor defavorizate.
În ceea ce priveşte încãlcarea art. 114 alin. (4) şi art. 138 alin. (1) din Constituţie se susţine ca nici o norma constituţionalã nu interzice completarea sau abrogarea unei legi organice printr-o ordonanta de urgenta.
În fine, arãtându-se ca nu sunt infrante nici dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, se conchide ca excepţia de neconstituţionalitate este nefondata.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor şi al Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Prin încheierile menţionate în partea expozitiva a considerentelor instanta de judecata a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, precum şi cu excepţia de neconstituţionalitate a <>Hotãrârii Guvernului nr. 611/2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii şi a actualizãrii sumelor fixe prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum şi a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat în anul 2000.
Curtea, examinând motivele formulate în susţinerea exceptiei, retine ca acestea vizeazã, pe de o parte, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , în ansamblul sau, iar pe de alta parte, vizeazã numai anumite dispoziţii din partea referitoare la impozitarea pensiilor, atât din ordonanta, cat şi din hotãrârea Guvernului. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel stabilit, îl constituie:
- dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblu, însã numai prin raportare la dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Constituţie;
- dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale <>art. 86 ultima liniuta din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale <>art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , având urmãtorul cuprins:
- Art. 4 alin. (1) lit. d^1): "d^1) venituri din pensii, pentru suma ce depãşeşte 2.000.000 lei pe luna;";
- Art. 5 lit. d): "d) pensiile I.O.V.R., sumele fixe de îngrijire pentru pensionãrii care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât cele plãtite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurãri sociale şi cele finanţate de la bugetul de stat;";
- Art. 8 alin. (2): "Pentru calculul impozitului lunar pentru veniturile din salarii şi din pensii Ministerul Finanţelor va stabili, pentru semestrul I al anului 2000, baremul lunar cuprinzând tranşele de venituri impozabile lunare şi impozitul lunar, care reprezintã 1/12 din baremul anual prevãzut la alin. (1).";
- Art. 43^1: "(1) Este impozabilã totalitatea veniturilor nete, încasate cu titlu de pensie de cãtre contribuabili, plãtite atât din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurare socialã, cat şi cele primite cu titlu de pensie finanţatã de la bugetul de stat, potrivit legii, pentru partea care depãşeşte suma de 2.000.000 lei pe luna.
(2) Venitul net din pensie reprezintã diferenţa dintre venitul brut din pensie şi contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate.
(3) Venitul brut din pensie reprezintã sumele plãtite cu titlu de pensii de asigurãri sociale de stat şi, dupã caz, pensii plãtite din bugetul de stat, pensii suplimentare inclusiv majorarea acordatã pentru asigurãri sociale de sãnãtate.
(4) Venitul impozabil lunar din pensii se determina prin deducerea din suma veniturilor nete din pensii calculate potrivit alin. (2) a unei sume fixe neimpozabile lunare de 2.000.000 lei.";
- Art. 43^2: "(1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculeazã lunar de unitãţile plãtitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevãzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 43^1 alin. (4).
(2) Impozitul calculat se retine la data efectuãrii plãţii pensiei şi se vireazã la bugetul de stat la unitatea fiscalã pe raza cãreia îşi au sediul plãtitorii de venituri din pensii, pana la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final.
(3) Drepturile de pensii restante se defalcheaza pe lunile la care se referã în vederea calculãrii impozitului datorat.";
- Art. 75: "Pentru anul 2000 baremul lunar se actualizeazã pentru semestrul II prin hotãrâre a Guvernului în funcţie de indicele de inflaţie realizat pe primele 5 luni, comunicat de Comisia Nationala pentru Statistica, care se aplica veniturilor din salarii şi din pensii.";
- Art. 86 ultima liniuta: "- prevederile <>art. 7 cu privire la impozitare din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat şi asistenta socialã, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificãrile ulterioare."
- <>Art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 : "Dispoziţiile art. 43^1 şi 43^2 se aplica veniturilor din pensii cuvenite începând cu data de 1 iulie 2000."
Dispoziţiile constituţionale pretins incalcate au urmãtorul cuprins:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 38: "(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei şi alegerea locului de munca sunt libere.
(2) Salariaţii au dreptul la protecţia socialã a muncii. Mãsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de munca al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul sãptãmânal, concediul de odihna plãtit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.
(3) Durata normalã a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu bãrbaţii.
(5) Dreptul la negocieri colective în materie de munca şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.";
- Art. 43 alin. (2): "Cetãţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistenta medicalã în unitãţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asistenta socialã prevãzute de lege.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 78: "Legea se publica în Monitorul Oficial al României şi intra în vigoare la data publicãrii sau la data prevãzutã în textul ei.";
- Art. 114 alin. (4): "În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenta. Acestea intra în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacã Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacã în mod obligatoriu."
I. Examinând critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit incalca dispoziţiile art. 114 alin. (4) din Constituţie, în sensul ca a fost adoptatã fãrã ca aceasta mãsura sa fie impusa de existenta unei situaţii excepţionale, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã. Astfel, motivarea cuprinsã în nota de fundamentare a ordonanţei menţionate justifica existenta cazului excepţional, rãspunzând totodatã exigenţelor stabilite de Curtea Constiutionala, prin jurisprudenta sa, cu privire la interesul public şi urgenta reglementãrii pentru aprecierea constituţionalitãţii ordonanţelor de urgenta. Cu privire la "cazul excepţional" s-a statuat ca acesta impune adoptarea unor mãsuri urgente pentru salvgardarea interesului public. Într-adevãr, din cuprinsul notei de fundamentare rezulta ca, "În cadrul strategiei economice pe termen mediu a României, secţiunea Politica fiscalã, se prevedea ca impozitarea pensiilor va fi clarificata în anul 2000", ceea ce a determinat "reglementarea modului de impunere a veniturilor din pensii", reglementare propusã prin proiect.
II. 1. În ceea ce priveşte susţinerea potrivita cãreia prevederile <>art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 contravin dispoziţiilor art. 78, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (2) din Constituţie, se constata ca aceasta este nefondata, întrucât textul de lege criticat nu conţine nici o dispoziţie cu caracter retroactiv. Acest text, referindu-se la "pensiile cuvenite începând cu 1 iulie 2000", are în vedere venitul impozabil lunar din pensii, deci nu şi pensiile cuvenite anterior datei de 1 iulie 2000. Curtea observa ca nu are relevanta în soluţionarea exceptiei faptul ca nu concorda data publicãrii ordonanţei în Monitorul Oficial al României (3 iulie 2000) cu data aplicãrii dispoziţiilor art. 43^1 şi 43^2, prevãzutã de text (1 iulie 2000). Irelevanta menţionatã decurge din efectul dispoziţiilor art. 137 alin. (2) din Constituţie, în baza cãrora bugetul de stat - deci şi componentele sale - se elaboreazã anual. Potrivit politicii fiscale - întemeiate pe principiul constituţional al anualitatii bugetului public - impozitele pe venituri realizate lunar se percep, de asemenea, lunar, deci pe intreaga luna în care intra în vigoare actul normativ privind aşezarea impozitelor, iar modalitatea de aşezare a impozitelor, pe intervale de timp, asupra veniturilor impozabile determinate lunar nu poate avea semnificatia aplicãrii retroactive a legii.
În ceea ce priveşte critica vizând dispoziţiile <>art. 86 alineatul ultim al Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , referitoare la abrogarea <>art. 7 din Legea nr. 3/1977 , Curtea constata ca aceasta este o chestiune ce tine de aplicarea legii, care nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, întrucât, în temeiul <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, "Curtea Constituţionalã nu se poate pronunţa asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci numai asupra intelesului sau contrar Constituţiei".
2. Este nefondata şi susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. d^1) şi ale <>art. 5 lit. d) din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , ar incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât astfel s-ar crea o discriminare între categoriile de pensionari. Asupra principiului constituţional al egalitãţii Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin numeroase decizii, în sensul ca acesta "presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotriva, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinta, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice raţional, în respectul principiului egalitãţii" (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Astfel, neimpozitarea pensiilor cuvenite invalizilor, orfanilor şi vãduvelor de rãzboi, precum şi a sumelor fixe ce se acorda persoanelor care acorda îngrijire pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate nu constituie o încãlcare a principiului egalitãţii, ci reprezintã opţiunea legiuitorului ca, în cadrul politicii de protecţie socialã, sa acorde unor categorii sociale defavorizate un tratament juridic diferit.
3. Este neîntemeiatã şi susţinerea potrivit cãreia sunt incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 38 şi ale art. 43 alin. (2) din Constituţie, deoarece referirile din aceste texte constituţionale la "dreptul la protecţie socialã" şi, respectiv, la "dreptul la pensie" nu au semnificatia interzicerii impozitãrii pensiilor. Mai mult decât atât, aceste dispoziţii reprezintã garanţii constituţionale ale dreptului la munca şi la protecţia socialã a muncii, precum şi ale dreptului la protecţie socialã şi la un nivel de trai decent, drepturi care îşi au sorgintea în prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentalã, referitoare la garantarea valorilor supreme, care consacra principiul "statului social". Se mai retine ca prin Legea fundamentalã se consacra obligaţia cetateneasca de a contribui la constituirea fondurilor bãneşti ce alcãtuiesc sistemul veniturilor bugetare. Astfel, dispoziţiile constituţionale cuprinse la art. 53 alin. (1) prevãd ca "Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice", iar cele cuprinse la art. 138 alin. (1) prevãd ca "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege". Prin urmare, sumele reţinute din salarii cu titlu de contribuţie şi culese la fondul asigurãrilor sociale nu rãmân în proprietatea contribuabililor, ci ele intra în buget şi se redistribuie, potrivit legii, persoanelor îndreptãţite sub forma de pensii sau ajutoare sociale. Aceasta opţiune a legiuitorului îşi gãseşte reazemul constituţional în dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Constituţie, care proclama statul roman ca stat social, cu toate obligaţiile ce îi revin acestuia în privinta asigurãrii unui trai decent tuturor categoriilor sociale. De asemenea, este de observat ca şi aşezarea de cãtre legiuitor a unui impozit asupra pensiilor mai mari de 2.000.000 lei constituie o mãsura socialã prin care se majoreazã bugetul public naţional, care, potrivit art. 137 alin. (1) din Constituţie, cuprinde printre altele şi bugetul asigurãrilor sociale de stat, şi, prin urmare, creeazã posibilitãţile bugetare pentru majorarea corespunzãtoare a pensiilor, precum şi pentru asigurarea unui minim nivel de trai decent pentru toţi cetãţenii tarii.
4. Este, de asemenea, nefondata şi susţinerea referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, având în vedere ca prin dispoziţiile legale criticate nu s-a restrâns exerciţiul vreunui drept. Dimpotriva, se poate constata ca obligarea la plata impozitului asupra veniturilor realizate din pensie se circumscrie în îndatorirea fundamentalã de contribuţie financiarã, prevãzutã la art. 53 alin. (1) din Constituţie.
În acelaşi sens s-a mai pronunţat Curtea Constituţionalã şi prin deciziile nr. 147 din 8 mai 2001 şi nr. 173 din 23 mai 2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 10 august 2001, şi, respectiv, nr. 500 din 24 august 2001.
III. În privinta exceptiei de neconstituţionalitate ce vizeazã <>Hotãrârea Guvernului nr. 611/2000 , Curtea constata ca opereazã o cauza de inadmisibilitate. Astfel, potrivit prevederilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa decidã numai asupra constituţionalitãţii unei legi sau ordonanţe ori asupra unor dispoziţii dintr-o lege sau ordonanta în vigoare, iar în temeiul prevederilor alin. (6) al aceluiaşi articol, excepţiile contrare prevederilor menţionate sunt inadmisibile. Potrivit aceluiaşi alineat (6) din articolul menţionat anterior, instanta de judecata însãşi ar fi trebuit sa o respingã ca inadmisibila. Întrucât instanta de judecata nu a aplicat aceste dispoziţii legale, Curtea urmeazã sa respingã excepţia ca fiind inadmisibila.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge, ca fiind nefondata, excepţia de neconstituţionalitate a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 pentru modificarea şi completarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, în ansamblul sau, şi în special a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) lit. d^1), art. 5 lit. d), art. 8 alin. (2), art. 43^1, art. 43^2, art. 75 şi ale <>art. 86 ultima liniuta din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 , astfel cum a fost modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , precum şi ale dispoziţiilor <>art. II alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 87/2000 , excepţie ridicatã de Mihai Ambrose, Constantin Crismaru, Alexandru Anghel, Mircea Gradinaru, Mircea Grigore, Flavian Neculai, George Urziceanu şi Maria Vrinceanu în dosarele nr. 4.374/2000, 4.435/2000, 4.479/2000, 4.526/2000, 4.575/2000, 4.659/2000, 4.715/2000 şi nr. 130/2001 ale Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ.
2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a <>Hotãrârii Guvernului nr. 611/2000 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii şi actualizãrii sumelor fixe prevãzute în <>Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit pentru semestrul II anul 2000, precum şi a baremului mediu anual pentru determinarea impozitului pe venitul anual global impozabil realizat în anul 2000, excepţie ridicatã de aceiaşi autori în aceleaşi dosare aflate pe rolul Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 septembrie 2001.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof.univ.dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent şef,
Claudia Miu


────────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016