Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 251 din 12 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 si 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 553 din 31 iulie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 şi 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Ion Popescu în Dosarul nr. 348/2003 al Judecãtoriei Targoviste.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât folosirea notiunii de "contravenient" şi procedura prevãzutã pentru plângerea impotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor nu aduc atingere prezumţiei de nevinovatie şi nici nu echivaleaza cu rãsturnarea sarcinii probei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 5 martie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 348/2003, Judecãtoria Targoviste a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 şi 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã, prin avocat, de Ion Popescu într-o cauza având ca obiect o plângere impotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca <>Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor este "aproape în întregime neconstitutionala şi contrarã spiritului tratatelor şi pactelor internaţionale la care România a aderat, privind cadrul general de judecare al cauzelor civile şi penale". Considera ca, în mod special, dispoziţiile criticate rastoarna prezumţia de nevinovatie, recunoscuta de Constituţie, iar "utilizarea în mod constant a notiunii de contravenient semnifica şi aduce în fata instanţei petentul ca pe o persoana vinovata de sãvârşirea unei fapte prevãzute şi sancţionate de lege, fapta care prezintã pericol social şi este sãvârşitã cu vinovãţie". Prin urmare, ca efect al dispoziţiilor legale criticate, se rastoarna şi sarcina probei, în defavoarea persoanei care ar trebui sa se bucure de prezumţia de nevinovatie.
Judecãtoria Targoviste apreciazã ca excepţia ridicatã nu este intemeiata, deoarece prezumţia de nevinovatie, consacratã de art. 23 alin. (8) din Constituţie, se aplica doar în cadrul procesului penal, fiind prevãzutã şi de art. 66 din Codul de procedura penalã, iar în materie contravenţionalã se aplica regulile procedurii civile.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considera ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale, iar critica potrivit cãreia dispoziţiile ordonanţei ar incalca principiul prezumţiei de nevinovatie, consacrat de art. 23 alin. (8) din Constituţie, este nefondata, deoarece acest text constituţional "este aplicabil exclusiv în dreptul penal, nefiind valabil şi în materia contravenţiilor, care nu mai fac parte, potrivit sistemului nostru de drept, din sfera ilicitului penal".
Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 sunt constituţionale. Apreciazã ca sunt nefondate criticile formulate de autorul exceptiei, având în vedere ca prezumţia de nevinovatie, cu privire la care statueazã art. 23 alin. (8) din Constituţie, "este proprie doar procesului penal, neavând nici o legatura cu cauzele de natura civilã, comercialã sau de contencios administrativ, fapt reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 317 din 20 noiembrie 2001".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 şi 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 180/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002. În esenta, prin aceste dispoziţii legale se reglementeazã urmãtoarele:
- art. 16 se referã la conţinutul procesului-verbal de constatare a contravenţiei;
- art. 17 se referã la lipsa mentiunilor care atrag nulitatea procesului-verbal de contravenţie;
- art. 19 se referã la semnarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei;
- art. 21 se referã la aplicarea sancţiunii contravenţionale;
- art. 24 se referã la confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
- art. 25 se referã la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei;
- art. 26 se referã la comunicarea înştiinţãrii de plata;
- art. 27 se referã la comunicarea prin posta a procesului-verbal şi a înştiinţãrii de plata;
- art. 38 se referã la sancţionarea cu avertisment;
- art. 44 se referã la contravenţii sãvârşite de militari în termen.
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca urmãtoarele prevederi constituţionale:
- art. 23 alin. (8): "Pana la rãmânerea definitiva a hotãrârii judecãtoreşti de condamnare, persoana este consideratã nevinovatã."
De asemenea, a fost invocatã şi încãlcarea art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, reglementãri care au urmãtorul conţinut:
"1. Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. [...]
2. Orice persoana acuzata de o infracţiune este prezumatã nevinovatã pana ce vinovãţia sa va fi legal stabilitã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale şi reglementãrile internaţionale invocate, Curtea retine ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã şi urmeazã sa o respingã.
În jurisprudenta sa, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a invederat faptul ca noţiunea de "materie penalã în sensul Convenţiei" este una autonomã în raport cu sensul dat în legislatiile naţionale, iar în scopul aplicãrii art. 6 din convenţie trebuie sa se ţinã seama de trei criterii: 1. calificarea faptei în dreptul naţional; 2. natura faptei; 3. natura şi gradul de severitate ale sancţiunii care ar putea fi aplicatã persoanei în cauza. În acest sens Curtea a statuat, în cauza Engels şi alţii contra Olandei, 1976, ca "statului nu îi este suficient sa califice o fapta ca disciplinarã pentru a o sustrage obligaţiei fundamentale de a asigura un proces echitabil în materie penalã". Prin urmare, cu toate ca statul în cauza atribuie un caracter administrativ-disciplinar sau contraventional unei fapte date, aceasta poate fi consideratã, în sensul convenţiei, ca aparţinând de domeniul penal, prin prisma criteriilor mai sus menţionate. De asemenea, în cauza aztSrk contra Germaniei, 1994, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a stabilit ca modul de definire a faptelor în dreptul intern are o valoare relativã, esenţiale fiind celelalte doua criterii (natura faptei şi gravitatea sancţiunii), oricãrui "acuzat" garantandu-i-se dreptul la un proces echitabil, indiferent de calificarea faptei în dreptul intern. În mod similar Curtea s-a pronunţat şi în cauzele Campbell şi Fell contra Regatului Unit, 1984, Demicoli contra Maltei, 1991, Garyfallou Aebe contra Greciei, 1997, Lauko contra Slovaciei, 1998, precum şi Kadubec contra Slovaciei, 1998.
Referitor la textele criticate de autorul exceptiei, Curtea retine ca, în conformitate cu art. 23 alin. (8) din Constituţie, utilizarea de cãtre legiuitor a notiunii de "contravenient" în dreptul administrativ sau de "infractor" în dreptul penal nu are semnificatia unei infrangeri a prezumţiei de nevinovatie. Acest principiu constituţional este aplicabil atât în domeniul penal, cat şi în cel contraventional, nici o persoana care a sãvârşit o infracţiune (infractor) sau o contravenţie (contravenient) neputând fi exclusa de la beneficiul acestei garanţii procesuale atât timp cat nu exista o hotãrâre judecãtoreascã de condamnare definitiva.
Autorului contravenţiei i se asigura, fãrã nici o ingradire, dreptul de a se adresa justiţiei, cerând anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Într-o asemenea situaţie este firesc ca el trebuie sa dovedeascã netemeinicia ori nelegalitatea constatãrii contravenţiei sau a sancţiunii aplicate. Aceasta nu înseamnã rãsturnarea sarcinii probei, ci aplicarea principiului general al procedurii civile, potrivit cãruia cel ce face o afirmatie în cadrul judecaţii trebuie sa o dovedeascã.
Sãvârşirea contravenţiei se constata nemijlocit de cãtre agentul constatator, abilitat în acest sens prin actul normativ de stabilire a contravenţiei, iar procesul-verbal de constatare are forta probanta pana la dovada contrarã, moment pana la care persoana cãreia i se imputa sãvârşirea contravenţiei are calitatea de contravenient.
De altfel, cu privire la constituţionalitatea textelor criticate de autorul exceptiei, cu aceeaşi motivare, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003, şi a respins acea excepţie de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. Deoarece în cauza de fata nu s-au invederat elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii în aceasta materie, soluţia data în decizia mai sus menţionatã îşi menţine valabilitatea.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 16, 17, 19, 21, 24, 25, 26, 27, 38 şi 44 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicatã de Ion Popescu în Dosarul nr. 348/2003 al Judecãtoriei Targoviste.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
