Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 25 din 17 ianuarie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 246 din 11 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Liliana Cocioabã, Georgeta Chircã, Vasile Calota, Ionel Brãnescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilã Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircã, Florin Cocioabã, Viorica Vîlceanu, Maricica Stãnoiu şi Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.802/299/2009 al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.038D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211D/2011 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Paula Ilie, Maria Dascãlu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţã şi Constantin Nicolae în dosare având ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare - suspendarea executãrii silite.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având în vedere identitatea de obiect a excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211D/2011 la Dosarul nr. 1.038D/2011.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã este de acord cu conexarea cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 1.039D/2011 şi nr. 1.211D/2011 la Dosarul nr. 1.038D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.518 din 17 noiembrie 2009, pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile din 4 aprilie 2011, 30 iunie 2011 şi 11 august 2011, pronunţate în dosarele nr. 7.802/299/2009, nr. 7.625/299/2009 şi nr. 2.176/299/2009, Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã în faţa Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti de Liliana Cocioabã, Georgeta Chircã, Vasile Calota, Ionel Brãnescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilã Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircã, Florin Cocioabã, Viorica Vîlceanu, Maricica Stãnoiu, Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.802/299/2009, de Paula Ilie în Dosarul nr. 7.625/299/2009 şi Maria Dascãlu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţã şi Constantin Nicolae în Dosarul nr. 2.176/299/2009*. Toate aceste dosare au ca obiect soluţionarea unor contestaţii la executare (suspendarea executãrii silite).
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii aratã, în esenţã, cã textul de lege criticat este în contradicţie atât cu prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, cât şi cu cele ale art. 284 din Codul muncii, care stabileşte competenţa pentru soluţionarea conflictelor de muncã în favoarea tribunalului în circumscripţia cãruia îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul. La stabilirea acestei competenţe, legiuitorul a avut în vedere înlesnirea liberului acces la justiţie al salariatului. Or, în condiţiile în care titlul executoriu este emis de instanţa în a cãrei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa reclamantul, este nedrept ca executarea acestuia sã se facã la sediul debitorului sau al terţului poprit. Întrucât în speţã sediul debitorului este unic, în municipiul Bucureşti, textul criticat limiteazã liberul acces la justiţie al salariaţilor creditori, care sunt nevoiţi sã se deplaseze la Bucureşti pentru a-şi obţine drepturile.
Judecãtoria Sectorului 1 Bucureşti apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind întemeiatã faţã de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Faza executãrii silite este parte integrantã a procesului civil, iar statul trebuie sã manifeste un deosebit interes în punerea efectivã în aplicare a drepturilor câştigate de pãrţi în instanţã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului aratã, în Dosarul nr. 1.211D/2011, cã îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 123, nr. 334 şi nr. 274 din 2010, respectiv nr. 835, nr. 978, nr. 1.172, nr. 1.314, nr. 1.447, nr. 1.518 din 2009.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului (exprimat în Dosarul nr. 1.211D/2011), rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora "Poprirea se înfiinţeazã la cererea creditorului, de executorul judecãtoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) care consacrã principiul egalitãţii în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) referitor la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi în art. 44 care garanteazã dreptul de proprietate privatã. De asemenea, se apreciazã a fi încãlcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând cã sunt constituţionale.
Astfel, prin Decizia nr. 273 din 21 martie 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 aprilie 2006 şi Decizia nr. 1.411 din 20 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, a statuat cã textul de lege criticat stabileşte competenţa materialã şi teritorialã pentru soluţionarea cererii creditorului de înfiinţare a popririi. Astfel, legea atribuie competenţa materialã de a dispune înfiinţarea popririi executorului judecãtoresc, creditorul având a alege între douã birouri execuţionale deopotrivã competente, cel de la domiciliul sau sediul debitorului, respectiv cel de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
Reglementarea criticatã a fost adoptatã de legiuitor în cadrul atribuţiilor sale, astfel cum sunt determinate prin dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, potrivit cãrora competenţa, procedura de judecatã, inclusiv procedura executãrii silite, precum şi cãile de atac sunt prevãzute numai prin lege.
Curtea a constatat cã textul de lege criticat nu încalcã prevederile art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, întrucât reglementarea este aplicabilã tuturor persoanelor aflate în situaţia prevãzutã de ipoteza normei, fãrã nicio distincţie sau în considerarea altor criterii, şi anume creditorii deţinãtori ai unui titlu executoriu care solicitã executorului judecãtoresc înfiinţarea popririi.
De asemenea, este neîntemeiatã şi critica autorilor excepţiei potrivit cãreia reglementarea dedusã controlului îngrãdeşte accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care art. 399 din Codul de procedurã civilã prevede cã împotriva oricãrui act de executare se poate face contestaţie de cãtre cei interesaţi sau vãtãmaţi prin executare, oferind toate garanţiile procesuale pentru realizarea deplinã a acestor drepturi.
Pentru motivele expuse mai sus, Curtea nu a reţinut nici încãlcarea prevederilor internaţionale cuprinse în art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, inclusiv în privinţa art. 44 din Constituţie.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, ale art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 453 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã în faţa Judecãtoriei Sectorului 1 Bucureşti de Liliana Cocioabã, Georgeta Chircã, Vasile Calota, Ionel Brãnescu, Grigore Bodislav, Daniel Rîjniţa, Marian Popescu, Ion Remus Popescu, Vintilã Popa, Gheorghe Alexandru Licurici, Radu Bogdan Ioan, Gheorghe Ghiţuleasa, Gheorghe Derveşteanu, Robert Cristian Chircã, Florin Cocioabã, Viorica Vîlceanu, Maricica Stãnoiu, Constantin Cristian Stoian în Dosarul nr. 7.802/299/2009, de Paula Ilie în Dosarul nr. 7.625/299/2009 şi de Maria Dascãlu, Marin Turcitu, Lucia Chiriţã şi Constantin Nicolae în Dosarul nr. 2.176/299/2009*.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 ianuarie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
