Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 249 din 6 martie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. a), b) si c), art. 249 alin. (1), (2) si (4), art. 251-256, art. 258-261 si ale   art. 263-265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 249 din 6 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 lit. a), b) si c), art. 249 alin. (1), (2) si (4), art. 251-256, art. 258-261 si ale art. 263-265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 273 din 7 aprilie 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 lit. a), b) şi c), art. 249 alin. (1), (2) şi (4), art. 251-256, art. 258-261 şi ale <>art. 263-265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Nica Leon în Dosarul nr. 7.711/300/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei. Lipseşte partea Consiliul Local al Sectorului 2 Bucureşti, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul excepţiei depune la dosar un înscris.
Reprezentantul Ministerului Public aratã cã, raportat la obiectul cauzei în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, în cauzã au incidenţã doar dispoziţiile art. 248 lit. c), art. 261, art. 263, art. 264 şi art. 265 din codul fiscal şi pune concluzii de respingere ca inadmisibilã a excepţiei de neconstituţionalitate care priveşte celelalte texte de lege criticate. Referitor la celelalte dispoziţii de lege criticate, aratã cã acestea sunt constituţionale, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii concretizatã în <>Decizia nr. 159/1998 şi <>Decizia nr. 373/2003 .

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 octombrie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 7.711/300/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 lit. a), b) şi c), art. 249 alin. (1), (2) şi (4), art. 251-256, art. 258-261 şi ale <>art. 263-265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Excepţia a fost ridicatã de Nica Leon cu prilejul soluţionãrii recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 3.894 din 8 mai 2006, pronunţatã de Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti în Dosarul nr. 7.711/300/2005, având ca obiect contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate care reglementeazã impozitele pe clãdiri, pe teren şi pentru mijloacele de transport sunt contrare art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 44, art. 47, art. 52, art. 53, art. 54, art. 57, art. 135 alin. (2) lit. f), art. 139 şi art. 154 din Constituţie. În acest sens, aratã cã instituirea unor impozite asupra proprietãţii este contrarã dreptãţii, este discriminatorie - întrucât nu se aplicã tuturor cetãţenilor în mod egal, iar pentru stat nu existã obligaţia de a plãti impozite asupra proprietãţii sale - restrânge dreptul de proprietate, reduce nivelul de trai şi condiţiile necesare pentru creşterea calitãţii vieţii. De asemenea, considerã cã sistemul de impunere este anacronic şi pãgubitor, iar judecãtorii ar trebui sã îşi manifeste fidelitatea faţã de ţarã prin apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor cetãţenilor. În acelaşi timp, aratã cã plãteşte o serie de servicii pentru utilizarea bunurilor sale, respectiv a autoturismelor, pentru a mai plãti şi impozit pentru acel bun. În plus, impozitele sunt stabilite arbitrar, fãrã a ţine cont de preţul real plãtit pentru achiziţionarea autoturismelor sau de caracteristicile tehnice ale acestora. Mai susţine şi cã cei care au adoptat codul fiscal au fãcut-o fãrã bunã-credinţã, contrar art. 57 din Constituţie. În sfârşit, accentueazã cã dispoziţiile de lege criticate sunt contrare moralei şi bunului-simţ, contravenind astfel art. 154 din Constituţie.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã, sens în care aratã cã niciunul dintre drepturile invocate de autorul excepţiei nu are caracter absolut, iar exercitarea lor trebuie sã se facã cu bunã-credinţã şi în scopurile în care acestea au fost statuate. De asemenea, aratã şi cã atributul statului pentru stabilirea impozitelor şi taxelor datorate de contribuabili se circumscrie dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, nefiind în contradicţie cu restrângerile permise de acest text constituţional.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã şi aratã cã dreptul statului de a stabili taxe şi impozite este unul absolut, pe el clãdindu-se întreaga construcţie bugetarã din care sunt asigurate toate lucrãrile de interes naţional, apãrarea şi securitatea ţãrii, serviciile sociale etc. Astfel, niciun stat nu poate exista şi funcţiona fãrã un buget alimentat din taxele şi impozitele plãtite de cetãţenii sãi.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 248 lit. a), b) şi c), art. 249 alin. (1), (2) şi (4), art. 251-256, art. 258-261 şi ale <>art. 263-265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Aceste dispoziţii de lege reglementeazã:
- din titlul IX "Impozite şi taxe locale", cap. I "Dispoziţii generale": art. 248 lit. a), b) şi c) "Impozite şi taxe locale";
- din titlul IX "Impozite şi taxe locale", cap. II "Impozitul şi taxa pe clãdiri": art. 249 alin. (1), (2) şi (4) "Reguli generale", art. 251 "Calculul impozitului pentru persoane fizice", art. 252 "Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clãdiri", art. 253 "Calculul impozitului datorat de persoanele juridice", art. 254 "Dobândirea, înstrãinarea şi modificarea clãdirilor", art. 255 "Plata impozitului";
- din titlul IX "Impozite şi taxe locale", cap. III "Impozitul şi taxa pe teren": art. 256 "Reguli generale", art. 258 "Calculul impozitului", art. 259 "Dobândiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificãri aduse terenului", art. 260 "Plata impozitului";
- din titlul IX "Impozite şi taxe locale", cap. IV "Taxa asupra mijloacelor de transport", art. 261 "Reguli generale", art. 263 "Calculul taxei", art. 264 "Dobândiri şi transferuri ale mijloacelor de transport", art. 265 "Plata taxei".
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate sunt contrare urmãtoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3), în care se aratã cã demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme şi sunt garantate, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor şi a libertãţilor, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calitãţii vieţii, art. 139 referitor la impozite, taxe şi alte contribuţii şi art. 154 privind conflictul temporal de legi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã obiectul cauzei în care aceasta a fost ridicatã se referã la anularea unui titlu executoriu privind taxe şi impozite datorate pentru autoturismele ce sunt proprietatea autorului excepţiei, titlu ce are ca temei obligaţia legalã instituitã în materie fiscalã pentru achitarea taxelor şi impozitelor cãtre bugetul de stat sau local.
Aşa fiind, dispoziţiile de lege criticate de autorul excepţiei care au ca obiect de reglementare impozitul şi taxa pe clãdiri şi impozitul şi taxa pe teren nu au incidenţã în cauzã. Prin urmare, potrivit dispoziţiilor <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , care prevãd cã instanţa de contencios constituţional "decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecãtoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţã în vigoare, care are legãturã cu soluţionarea cauzei [_]", excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 248 lit. a) şi b), art. 249 alin. (1), (2) şi (4), art. 251-256 şi ale art. 258-260 din codul fiscal este inadmisibilã.
Urmeazã, în consecinţã, a fi analizate sub aspectul constituţionalitãţii doar prevederile art. 248 lit. c), art. 261, 263, 264 şi 265 din Codul fiscal.
Astfel, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia aceste texte de lege ar fi contrare art. 16 din Constituţie, întrucât nu s-ar aplica în mod egal tuturor cetãţenilor, unele categorii beneficiind de scutiri, Curtea reţine, în acord cu cele statuate şi prin <>Decizia nr. 159 din 10 noiembrie 1998 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 4 februarie 1999, cã "exceptarea, prin lege, de la plata unor impozite şi taxe a unor categorii de persoane fizice ori juridice sau a anumitor activitãţi sau bunuri nu poate sã fie consideratã, prin ea însãşi, ca neconstituţionalã. Dimpotrivã, exceptarea de la impozite şi taxe ori stabilirea unor reduceri în aceastã materie reprezintã o practicã legislativã curentã care corespunde fie necesitãţii de ocrotire a unor subiecte de drept, fie unor raţiuni economice".
De asemenea, dupã cum s-a statuat şi prin <>Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, Curtea reţine cã "Susţinerea privind instituirea unei inegalitãţi în drepturi între cetãţeni şi autoritãţile publice este neîntemeiatã. Principiul egalitãţii prevãzut de Constituţie pentru cetãţeni nu poate ca, prin extensie, sã primeascã semnificaţia unei egalitãţi între cetãţeni şi autoritãţile publice. Aşa cum rezultã din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetãţenii se bucurã de drepturile prevãzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autoritãţilor publice, în timp ce autoritãţile publice exercitã atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create".
Cu acelaşi prilej s-a arãtat şi cã autoritãţile publice creditorii bugetari - pot fi scutite de la plata unor impozite şi taxe, întrucât, pentru a putea funcţiona, sunt finanţate de la bugetul de stat, "iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel cã ar fi absurd ca autoritãţile în cauzã sã fie obligate (formal) sã plãteascã din buget o taxã care revine aceluiaşi buget".
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia aşezarea unui impozit asupra mijloacelor de transport ar constitui o restrângere a dreptului de proprietate, Curtea reţine cã dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, legiuitorul este în drept sã stabileascã conţinutul şi limitele dreptului de proprietate. Datoria fiecãrui cetãţean de a contribui prin taxe şi impozite la cheltuielile publice nu poate fi privitã ca o expropriere, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci ca una ce derivã din prevederile art. 56 alin. (1) din Constituţie potrivit cãrora "Cetãţenii au obligaţia sã contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice". În acest sens, trebuie avut în vedere cã încasarea impozitelor şi taxelor constituie sursa principalã de venituri a statului, venituri prin care statul va fi în mãsurã sã-şi îndeplineascã îndatoririle constituţionale faţã de cetãţeni, inclusiv pe acelea de a asigura un nivel de trai decent ori de a crea condiţiile necesare creşterii calitãţii vieţii, la care face trimitere autorul excepţiei.
Prin urmare, nu se poate reţine cã textele de lege criticate ar aduce vreo restrângere contrarã limitelor prevãzute de art. 53 din Constituţie drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
În ceea ce priveşte conformitatea textelor de lege criticate cu dispoziţiile constituţionale privind aşezarea justã a sarcinilor fiscale, Curtea constatã cã autorul excepţiei este nemulţumit, în realitate, de criteriile tehnice avute în vedere de legiuitor la stabilirea impozitelor. Atât timp, însã, cât prin aceastã reglementare nu se contravine principiilor proporţionalitãţii şi al echitãţii în materie fiscalã, instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa asupra criteriilor alese de legiuitor pentru stabilirea impozitelor, fãrã a aduce atingere principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.
În sfârşit, în ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la art. 1 alin. (3), art. 52, 54, 57 şi 154 din Constituţie, Curtea observã cã aceste texte constituţionale nu au incidenţã în cauzã, legãtura lor, invocatã de autorul excepţiei, cu prevederile de lege ce formeazã obiectul excepţiei pornind, în realitate, de la o eronatã interpretare a conţinutului acestor texte.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 248 lit. a) şi b), art. 249 alin. (1), (2) şi (4), art. 251-256 şi ale <>art. 258-260 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicatã de Nica Leon în Dosarul nr. 7.711/300/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 lit. c), art. 261, 263, 264 şi 265 din Codul fiscal, excepţie ridicatã de Nica Leon în acelaşi dosar al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 6 martie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016