Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 249 din 23 noiembrie 2000  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 249 din 23 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societatilor comerciale ce detin in administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 26 februarie 2001

Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana în Dosarul nr. 351/2000 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, având ca pãrţi pe autorul exceptiei şi Societatea Comercialã "Arno" - S.A. din Arad.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate, ca fiind neîntemeiatã, având în vedere jurisprudenta Curţii Constituţionale.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 mai 2000, pronunţatã în Dosarul nr. 351/2000, Tribunalul Arad - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine ca prin reglementãrile cuprinse în ordonanta de urgenta criticata Guvernul a dispus în mod abuziv ca terenurile agricole sa fie scoase din capitalul social al societãţilor comerciale, astfel ca a fost încãlcat dreptul sau de proprietate asupra acţiunilor, drept protejat de art. 41 din Constituţie. Totodatã autorul exceptiei susţine ca prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 a dobândit în proprietate acţiuni aferente valorii terenurilor agricole, iar conform <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 s-a dispus scoaterea acestor terenuri din capitalul social, ceea ce îi produce un prejudiciu prin diminuarea numãrului acţiunilor la Societatea Comercialã "Arno" S.A. din Arad. În acest mod se considera ca a fost încãlcat art. 41 alin. (2) din Constituţie.
Tribunalul Arad - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, exprimandu-şi opinia, considera ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât procedura de reducere a capitalului social al societãţii comerciale a urmat dispoziţiile <>art. 202 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, fiind dispusã legal prin hotãrârea adunãrii generale a actionarilor societãţii comerciale. De asemenea, instanta de judecata face referire la dispoziţiile <>art. 3 şi 4 din Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 , precum şi la prevederile <>art. 25 din Legea nr. 16/1994 , din care rezulta, în opinia sa, ca textul criticat pentru neconstituţionalitate "este în concordanta cu stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole în favoarea proprietarilor persoane fizice" şi deci cu prevederile Constituţiei, care ocrotesc dreptul de proprietate.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta nr. 198/1999 este neîntemeiatã, întrucât aceste dispoziţii nu aduc atingere dreptului de proprietate privatã, garantat de art. 41 din Legea fundamentalã. Se menţioneazã în continuare ca <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicãrii <>art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , invocatã de reclamanta în susţinerea exceptiei, "cuprinde dispoziţii privind majorarea capitalului social al societãţilor comerciale agricole cu valoarea terenurilor aflate în proprietatea acestora". În consecinta, "aceste dispoziţii nu pot constitui temeiul legal pentru majorarea capitalului social al societãţilor comerciale agricole, foste întreprinderi agricole de stat, cu valoarea terenurilor agricole aflate în exploatarea acestora, a cãror situaţie juridicã nu a fost clarificata". De asemenea, cu privire la aceste terenuri, "<>Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 prevede, la art. 75, ca din masa capitalului social al societãţii comerciale supus distribuirii cãtre Fondul Proprietãţii Private (reorganizat şi transformat în societãţi de investiţii financiare) şi Fondul Proprietãţii de Stat se exclude capitalul aferent acţiunilor emise în condiţiile prevãzute la <>art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 ". În concluzie, considera Guvernul, "nici valoarea terenurilor agricole aparţinând persoanelor fizice cãrora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul <>art. 36 şi 38 din Legea nr. 18/1991 nu a fost inclusã în capitalul supus distribuirii cãtre Fondul Proprietãţii de Stat şi Fondul Proprietãţii Private".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apa, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 13 decembrie 1999, care au urmãtorul cuprins: "Terenurile agricole şi terenurile aflate permanent sub luciu de apa nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la art. 1 şi 2."
Autorul exceptiei de neconstituţionalitate susţine ca textul criticat contravine prevederilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, dar, analizând conţinutul motivarii, Curtea constata ca în realitate s-a avut în vedere încãlcarea numai a prevederilor alin. (2) teza întâi din art. 41, potrivit cãrora "Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular".
Examinând prevederile ordonanţei criticate pentru neconstituţionalitate şi dispoziţia constituţionalã invocatã, Curtea retine ca între aceste texte nu exista nici o contradictie. De altfel, <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 nu cuprinde propriu-zis o dispoziţie, o norma de conduita, ci din formularea sa rezulta ca se face o constatare în sensul clarificarii situaţiei terenurilor agricole şi a terenurilor aflate permanent sub luciu de apa, stabilindu-se ca acestea "[...] nu fac parte din capitalul social al societãţilor comerciale prevãzute la art. 1 şi 2". De aceea nu se poate susţine ca textul criticat incalca dreptul de proprietate al autorului exceptiei, care în realitate nici nu a avut un drept de proprietate asupra terenurilor respective. Acesta nu deţine un drept de proprietate asupra bunurilor societãţii comerciale, ci doar acţiuni care îi conferã un drept de creanta asupra patrimoniului societãţii respective.
Analizând textul criticat pentru neconstituţionalitate, Curtea constata ca acesta se integreaza într-un context legislativ care nu a stabilit existenta dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi asupra celor aflate sub luciu de apa în favoarea societãţilor comerciale care le exploatau, în mare parte, tocmai datoritã necesitãţii de a se clarifica situaţia juridicã a acestor terenuri, în perspectiva mãsurilor reparatorii avute în vedere de legiuitor încã de la început.
Astfel, din examinarea actelor normative care, succesiv, au cuprins reglementãri privind situaţia juridicã a terenurilor agricole şi a celor aflate sub luciu de apa, Curtea observa ca aceste terenuri nu au fost, în mod legal, incluse în capitalul social al societãţilor comerciale agricole.
Chiar dacã <>Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, a prevãzut ca "Bunurile din patrimoniul societãţilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu", aceasta dispoziţie legalã nu poate fi disociata, în ceea ce priveşte situaţia terenurilor agricole şi a celor aflate sub luciu de apa, de reglementãrile speciale intervenite dupã anul 1989 pentru clarificarea complexei probleme a situaţiei juridice a acestor terenuri. În acest sens, prin <>Legea nr. 9/1990 privind interzicerea temporarã a înstrãinãrii terenurilor prin acte între vii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 1 august 1990, se stabilise deja ca "pana la adoptarea unei noi reglementãri legale privind regimul fondului funciar se interzice înstrãinarea, prin acte între vii, a terenurilor de orice fel, situate înãuntrul sau în afarã localitãţilor".
Ulterior, prin <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, s-a reglementat situaţia terenurilor aflate în intravilanul şi extravilanul localitãţilor, inclusiv a celor agricole, prevãzându-se şi posibilitatea înstrãinãrii acestora prin acte juridice între vii, condiţionat de exercitarea dreptului de preemţiune al statului prin Agenţia pentru Dezvoltare şi Amenajare Ruralã, care însã nu s-a mai înfiinţat. Aceasta lege este încã în curs de aplicare, în condiţiile în care a intervenit şi <>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8, din 12 ianuarie 2000. De altfel, unele dispoziţii ale <>Legii nr. 1/2000 privesc în mod direct reconstituirea dreptului de proprietate al vechilor proprietari pe terenuri "aflate în patrimoniul societãţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societãţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole". De asemenea, <>art. 18 din Legea nr. 1/2000 prevede în mod explicit ca "Terenurile agricole aflate în patrimoniul societãţilor comerciale cu profil agricol şi în administrarea regiilor autonome şi a societãţilor naţionale cu profil agricol, dupã restituirea în natura în conformitate cu dispoziţiile art. 8 şi ale art. 14-16 din prezenta lege, rãmân proprietate privatã a statului", terenurile respective continuand sa fie în "exploatarea societãţilor comerciale pe acţiuni şi a regiilor autonome şi societãţilor naţionale cu profil agricol în patrimoniul cãrora se afla şi se evidenţiazã ca atare în cadastrul agricol".
În afarã acestor acte normative, care privesc direct situaţia juridicã a terenurilor deţinute de societãţile comerciale, sunt concludente, de asemenea, şi dispoziţiile <>Legii arendãrii nr. 16/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, conform cãrora foştilor proprietari de terenuri agricole, acţionari ai societãţilor comerciale agricole, li s-a permis sa opteze pentru a deveni locatori, dar în urma modificãrilor aduse acestor prevederi prin Legea nr. 58/1995 pentru modificarea şi completarea <>art. 25 din Legea arendãrii nr. 16/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 124 din 21 iunie 1995, şi prin <>Legea nr. 65/1998 pentru modificarea şi completarea <>Legii arendãrii nr. 16/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 26 martie 1998, s-a reglementat dreptul lor de a-şi redobândi terenurile în natura. De asemenea, prin <>Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridicã a terenurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, a devenit posibila înstrãinarea prin acte între vii a terenurilor proprietate privatã, indiferent de titularul lor.
Este relevant totodatã ca <>art. 75 din Legea nr. 58/1991 cu privire la privatizarea societãţilor comerciale, în prezent abrogatã, preciza, referitor la capitalul social al societãţilor comerciale aferent acţiunilor emise în condiţiile prevãzute la <>art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 (text care se referea tocmai la beneficiarii mãsurilor reparatorii dispuse prin aceasta lege, ale cãror terenuri se aflau în administrarea unitãţilor agricole de stat), ca acesta se exclude din masa capitalului supus distribuirii cãtre Fondurile Proprietãţii Private (antecesoare ale Societãţilor de Investiţii Financiare, dintre care se numara şi autorul exceptiei) şi Fondul Proprietãţii de Stat. Pe de alta parte, conform <>Legii nr. 58/1991 , acţiunile corespunzãtoare capitalului social al fiecãrei societãţi comerciale au fost repartizate procentual între Fondul Proprietãţii de Stat şi fostele fonduri ale proprietãţii private, transformate ulterior în societãţi de investiţii financiare, acest raport rãmânând neschimbat şi în condiţiile aplicãrii ordonanţei criticate pentru neconstituţionalitate.
Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 3 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 , stabilind prin Decizia nr. 206 din 17 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 13 decembrie 2000 ca acestea sunt constituţionale.
Întrucât în cauza nu au intervenit elemente noi, de natura sa modifice aceasta jurisprudenta, Curtea urmeazã sa respingã excepţia.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA,
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 3 alin. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 198/1999 , excepţie ridicatã de Societatea de Investiţii Financiare Banat-Crisana în Dosarul nr. 351/2000 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 23 noiembrie 2000.


PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta



──────────
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016