Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 249 din 10 mai 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 83 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 249 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 83 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 536 din 23 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi ale <>art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Georgeta Ion în Dosarul nr. 1.190/com/2004 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei aratã cã, printr-o cerere de completare depusã în faţa Curţii de Apel Piteşti, a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 şi ale <>art. 82 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi, în consecinţã, solicitã Curţii Constituţionale sã se pronunţe şi cu privire la aceste dispoziţii legale. De asemenea, se mai apreciazã cã interdicţia impusã secretarilor unitãţilor administrativ-teritoriale de a se asocia în partide politice este neconstituţionalã, încãlcând dispoziţiile art. 16 şi 37 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã impunerea unor condiţii pentru ocuparea unor funcţii publice este atributul exclusiv al legiuitorului. Totodatã se considerã cã legiuitorul a înţeles sã reglementeze funcţia de secretar al unitãţilor administrativ-teritoriale într-un mod diferit, impunându-le un tratament juridic diferit faţã de celelalte categorii de funcţionari publici, datoritã specificului activitãţii desfãşurate. De asemenea, se apreciazã cã soluţionarea cererii autorului excepţiei de neconstituţionalitate privind unele probleme de aplicare a legii nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 1.190/com/2004, Curtea de Apel Piteşti Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 şi ale <>art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Georgeta Ion într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unui recurs împotriva sentinţei prin care s-a respins o contestaţie împotriva ordinului prefectului de eliberare din funcţia publicã de conducere de secretar al unei comune.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã prevederile <>art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 contravin textelor constituţionale ale art. 16 şi 37. În acest sens, se aratã cã dispoziţiile criticate încalcã "dreptul cetãţenilor români care ocupã funcţia de secretar în instituţiile administraţiei publice locale de a fi aleşi". Autorul excepţiei apreciazã cã dispoziţia criticatã, în condiţiile în care "ia dreptul [secretarului comunei] de a fi membrul unui partid, trebuia sã interzicã şi dreptul la vot, deoarece votul se exprimã cu privire la simpatia faţã de un partid", ceea ce contravine Constituţiei.
Totodatã se solicitã Curţii Constituţionale sã se pronunţe "dacã prevederile <>Legii nr. 188/1999 , înlãturã carenţele [dispoziţiilor <>art. 83 alin. (2) ale] Legii nr. 215/2001 , redând astfel posibilitatea secretarilor de a fi aleşi, precum şi de a fi membrii unei formaţiuni politice, drepturi prevãzute de Constituţia României".
Autorul excepţiei solicitã Curţii, printr-o "Completare a cererii", sã se pronunţe şi cu privire la constituţionalitatea art. 12 alin. (1) lit. a), <>art. 33 şi 82 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, "iar, în cazul în care atât articolele <>Legii nr. 188/1999 , cât şi <>art. 85 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 sunt constituţionale, [Curtea Constituţionalã] sã [...] precizeze prevederile cãrei legi trebuiau sã se aplice în cazul [dedus judecãţii]".
Curtea de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere, instanţa aratã cã, în conformitate cu dispoziţiile art. 37 din Constituţie, "au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot, dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice", iar, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţie, printre aceştia se numãrã şi anumite categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã. Instanţa considerã cã "legiuitorul constituant a lãsat posibilitatea stabilirii prin legi organice a categoriei funcţionarilor publici care nu se pot înscrie în partide politice", iar, în acord cu aceste dispoziţii, <>art. 83 din Legea nr. 215/2001 reglementeazã "incompatibilitatea dintre funcţia de secretar [al comunei, oraşului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor] şi calitatea de membru de partid, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea punctului de vedere prezentat se aratã cã, în conformitate cu textele constituţionale ale art. 37 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (3), nu beneficiazã de dreptul de a fi alese acele categorii de funcţionari publici, stabilite prin lege organicã, care nu pot face parte din partidele politice. În consecinţã, "întrucât secretarul comunei, oraşului sau subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este considerat, prin lege organicã, funcţionar public, potrivit prevederilor constituţionale invocate, acesta nu poate face parte dintr-un partid politic".
Totodatã se apreciazã cã prevederile criticate nu încalcã nici dispoziţiile constituţionale ale art. 16. De altfel, se aratã în punctul de vedere prezentat, art. 16 alin. (3) prevede cã "funcţiile şi demnitãţile publice pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care îndeplinesc condiţiile constituţionale".
Cu privire la interpretarea prevederilor <>Legii nr. 215/2001 prin raportare la cele ale <>Legii nr. 188/1999 , preşedintele Camerei Deputaţilor considerã cã, "potrivit art. 146 din Constituţia României, republicatã, care reglementeazã atribuţiile Curţii Constituţionale, aceasta nu poate face obiect al controlului de constituţionalitate".
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã, în conformitate cu textele constituţionale ale art. 37 alin. (1) şi ale art. 40 alin. (3), nu beneficiazã de dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot a cãror asociere în partide politice este interzisã, printre aceştia numãrându-se şi unele categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã. Or, cum "prin <>Legea nr. 215/2001 , lege organicã, s-a stabilit cã secretarul unitãţii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie", textul <>art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 este în deplinã concordanţã cu prevederile art. 37 din Constituţie.
De asemenea, Guvernul apreciazã cã textul <>art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 nu încalcã "nici principiul egalitãţii în drepturi a cetãţenilor, consacrat de art. 16 din Constituţie, deoarece acest principiu [...] se referã întotdeauna la situaţii egale", iar în cazul analizat "autorul excepţiei se aflã într-o situaţie specialã, datã de statutul sãu de funcţionar public de conducere, reglementarea aplicabilã fiind una specialã chiar în raport de reglementarea de drept comun din Statutul funcţionarilor publici". În acest sens, sunt invocate şi prevederile art. 16 alin. (3) din Constituţie, conform cãrora "funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate în condiţiile legii (...)".
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 82 din Legea nr. 215/2001 , Guvernul aratã cã acestea "reglementeazã procedura de urmat în caz de vacanţã a funcţiei de primar sau în caz de suspendare din funcţie a primarului, respectiv a viceprimarului, fãrã sã conţinã vreo referire la funcţia de secretar al unitãţii administrativ-teritoriale sau la statutul juridic al acestuia, [şi] drept urmare nu sunt aplicabile speţei deduse judecãţii, astfel cã nu vor face obiectul analizei de neconstituţionalitate".
De asemenea, Guvernul considerã cã "solicitarea autorului excepţiei cu privire la [precizarea referitoare la] legea aplicabilã în speţã" este exclusiv o problemã de aplicare a legii şi nu poate face obiectul contenciosului constituţional.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere se apreciazã cã prevederile legale criticate nu încalcã dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât se aplicã tuturor persoanelor care au calitatea de secretar al unitãţii administrativ-teritoriale, "în egalã mãsurã, fãrã discriminãri pe considerente arbitrare". În acest sens, este invocatã <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 77 din 20 februarie 2003 .
De asemenea, se mai apreciazã cã prevederile art. 82 şi ale art. 83 alin. (2) nu încalcã dispoziţiile art. 37 din Constituţie, iar interdicţia prevãzutã pentru secretarul unitãţii administrativ-teritoriale de a nu se asocia în partide politice se justificã prin "necesitatea asigurãrii unei neutralitãţi a serviciilor publice, care implicã o detaşare a funcţionarilor publici, din a cãror categorie face parte şi secretarul, de problemele politice".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã, îl constituie dispoziţiile art. 83 alin. (2) şi ale <>art. 85 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, precum şi ale art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 şi ale <>art. 82 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004. Curtea observã cã autorul excepţiei contestã constituţionalitatea <>art. 85 din Legea nr. 215/2001 dintr-o eroare materialã, textul respectiv neavând legãturã cu cauza, întrucât se referã la atribuţiile secretarului; din economia textului rezultã cã autorul excepţiei se referã tot la dispoziţiile <>art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 . De asemenea, deşi autorul excepţiei a solicitat Curţii sã se pronunţe asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a), ale art. 33 şi ale <>art. 82 din Legea nr. 188/1999 , Curtea reţine cã în realitate, astfel cum rezultã din formularea excepţiei ridicate, nu se contestã constituţionalitatea acestor texte, ci se raporteazã şi la acestea motivarea cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 83 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 .
De asemenea, Curtea observã cã instanţa de judecatã a reţinut în mod greşit ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi <>art. 82 din Legea nr. 215/2001 , la care autorul excepţiei nu a fãcut nici o referire în susţinerea excepţiei sale.
Aşadar, prin prezenta decizie Curtea urmeazã a se pronunţa cu privire la constituţionalitatea prevederilor <>art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , care are urmãtorul cuprins:
"(2) Secretarul nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea eliberãrii din funcţie."
Textele constituţionale expres invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 şi 37. În legãturã cu invocarea încãlcãrii dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea reţine cã în realitate autorul excepţiei se referã numai la primele 3 alineate ale textului constituţional în cauzã.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (1)-(3): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi."
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României."
Textul art. 40 alin. (3) din Constituţie, la care face trimitere art. 37 alin. (1), are urmãtorul cuprins:
"(3) Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, în esenţã, autorul excepţiei de neconstituţionalitate apreciazã cã interdicţia de a se asocia în partide politice, impusã secretarului unitãţii administrativ-teritoriale, este neconstituţionalã, încãlcând dispoziţiile Legii fundamentale referitoare la egalitatea în drepturi şi la dreptul de a fi ales.
Curtea reţine cã, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) şi ale art. 40 alin. (3) din Constituţie, este la latitudinea legiuitorului sã reglementeze condiţiile de acces la funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, respectiv categoriile de funcţionari publici care nu pot sã se asocieze în partide politice, şi, implicit, pe acelea care nu trebuie sã beneficieze de dreptul de a fi ales. În acest sens, prin <>Legea nr. 215/2001 , lege organicã, legiuitorul a înţeles sã excludã secretarul unitãţii administrativ-teritoriale de la dreptul de a se asocia în partide politice şi, implicit, de a fi ales.
În ceea ce priveşte susţinerea cã reglementarea criticatã încalcã principiul egalitãţii în faţa legii şi a autoritãţilor publice, Curtea reţine cã, în conformitate cu jurisprudenţa sa şi cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauzele "Engel şi alţii împotriva Olandei", 1976, "Marckx împotriva Belgiei", 1979, "Moustaquim împotriva Belgiei", 1991), egalitatea nu înseamnã uniformitate, fiind posibilã stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situaţii diferite, când aceasta se justificã în mod raţional şi obiectiv. Astfel, în acest sens, Curtea observã cã secretarul unitãţii administrativ-teritoriale este funcţionar public de conducere datoritã atribuţiilor specifice care incumbã funcţiei publice respective. În consecinţã, interdicţia instituitã pentru secretarul unitãţii administrativ-teritoriale de a se asocia în partide politice se justificã prin necesitatea asigurãrii atât a neutralitãţii sale politice, cât şi a stabilitãţii şi continuitãţii în funcţie a acestuia. Tocmai din aceste motive autorul excepţiei, secretar al unei unitãţi administrativ-teritoriale, se aflã într-o situaţie specialã, astfel încât statutul sãu este unul special chiar şi faţã de reglementarea legalã de drept comun a funcţionarilor publici - <>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
De asemenea, Curtea observã cã reglementarea legalã criticatã se aplicã, fãrã excepţii, tuturor persoanelor care au calitatea de secretar al unei unitãţi administrativ-teritoriale.
În ceea ce priveşte solicitarea autorului excepţiei adresatã Curţii Constituţionale, ca aceasta sã îi precizeze prevederile cãrei legi trebuie sã se aplice în cazul sãu şi dacã "prevederile <>Legii nr. 188/1999 , republicatã, înlãturã carenţele <>Legii nr. 215/2001 ", Curtea reţine cã, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional realizeazã un control de constituţionalitate în ceea ce priveşte legile şi alte acte normative, în timp ce problemele privind coordonarea legislativã revin autoritãţii legiuitoare, iar cele referitoare la aplicarea legii, instanţei de judecatã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 83 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , excepţie ridicatã de Georgeta Ion în Dosarul nr. 1.190/com/2004 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly
____________

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016