Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 247 din 19 februarie 2009  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, precum si a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 247 din 19 februarie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 326 alin. 1 si 3, precum si a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 163 din 17 martie 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 326 alin. 1 şi art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Brãdescu şi Ana Brãdescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 4.848/62/2006, Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 326 alin. 1 şi art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Brãdescu şi Ana Brãdescu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei decizii pronunţate ca urmare a admiterii unei cereri de revizuire.
În motivarea excepţiei se aratã cã normele criticate creeazã un dezechilibru sub aspectul egalitãţii de arme juridice între revizuenţi şi intimaţi în lipsa unui criteriu obiectiv de apreciere a noţiunii de admisibilitate a cererii de revizuire. Totodatã, se susţine cã, în faza de revizuire, instanţa, pronunţându-se asupra admisibilitãţii, judecã şi fondul cauzei, în condiţiile în care pãrţile nu dispun de niciun fel de garanţii procesuale sau de mijloace de probã suplimentare.
Curtea de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciazã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 326 alin. 1 şi 3, respectiv art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, chiar dacã instanţa de judecatã, din eroare, nu a reţinut în dispozitivul încheierii ca obiect al excepţiei şi art. 326 alin. 3 din acelaşi cod, din moment ce, în considerentele încheierii, menţioneazã ca obiect al excepţiei şi acest text. În consecinţã, potrivit jurisprudenţei sale, Curtea urmeazã sã se pronunţe cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 326 alin. 1 şi 3, respectiv art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, texte care au urmãtorul cuprins:
- Art. 326 alin. 1 şi 3: "Cererea de revizuire se judecã potrivit dispoziţiilor prevãzute pentru cererea de chemare în judecatã. [...]
Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiazã.";
- Art. 327 alin. 1: "Dacã instanţa încuviinţeazã cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotãrârea atacatã, iar în cazul hotãrârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmã hotãrâre."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã s-a mai pronunţat cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, prin Decizia nr. 379 din 7 iulie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, stabilind cã aceste prevederi sunt norme de procedurã care nu relevã nicio contradicţie cu textul art. 21 din Constituţie.
Distinct de aceastã jurisprudenţã a sa, în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea reţine cã revizuirea este o cale extraordinarã de atac, fiind admisibilã numai în cazurile limitativ prevãzute de art. 322 din Codul de procedurã civilã. Raţiunea reglementãrii instituţiei revizuirii se întemeiazã tocmai pe recunoaşterea de cãtre legiuitor a situaţiei cã şi o hotãrâre judecãtoreascã poate fi greşitã, nu neapãrat din motive imputabile instanţei de judecatã, ipotezã în care trebuie sã se dea posibilitatea reformãrii acesteia.
Competenţa instanţei de revizuire de a schimba, în tot sau în parte, hotãrârea atacatã este datã tocmai de scopul urmãrit de legiuitor, şi anume de a se corecta hotãrârea respectivã. Astfel, Curtea observã cã aceasta nu declanşeazã un litigiu nou, ci reprezintã o fazã procesualã a aceleiaşi cauze şi, în aceste condiţii, instanţa în cauzã trebuie sã lãmureascã şi aspectele ce au incidenţã asupra fondului cauzei ca urmare a admiterii revizuirii.
Faptul cã legiuitorul a prevãzut în art. 326 alin. 1 din Codul de procedurã civilã cã cererea de revizuire se judecã potrivit dispoziţiilor prevãzute pentru cererea de chemare în judecatã (art. 112 din Codul de procedurã civilã) nu poate fi înţeles în sensul cã ne aflãm din nou într-o fazã iniţialã proprie cererii de chemare în judecatã, aceastã prevedere precizând doar în mod clar cadrul procesual.
Curtea reţine cã, în timp ce acţiunea iniţialã urmãreşte realizarea unui drept al reclamantului bazat pe motivele de fapt şi de drept, cererea de revizuire urmãreşte reformarea hotãrârii definitive şi irevocabile, tocmai pentru motivele prevãzute de art. 322 din Codul de procedurã civilã.
De altfel, judecarea revizuirii se desfãşoarã numai în cadrul procesual conturat în etapele procesuale anterioare. Astfel, instanţa de revizuire va putea admite cererea de revizuire doar dacã aceasta se întemeiazã pe prevederile art. 322 din Codul de procedurã civilã. Cazurile de revizuire sunt redactate în mod clar, sunt previzibile, precise şi neechivoce, astfel încât instanţa de judecatã are posibilitatea, în mod obiectiv, de a le interpreta şi aplica; de asemenea, norma legalã în cauzã, satisfãcând exigenţele mai sus arãtate, permite pãrţilor sã îşi regleze comportamentul procesual în funcţie de aceasta.
În consecinţã, Curtea urmeazã sã respingã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, ca fiind neîntemeiatã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 326 alin. 1 şi 3, precum şi a celor ale art. 327 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Gheorghe Brãdescu şi Ana Brãdescu în Dosarul nr. 4.848/62/2006 al Curţii de Apel Braşov - Secţia civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 februarie 2009.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly

----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016