Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Ioan Muraru - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Victor Dan Zlatescu - judecãtor
Raul Petrescu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol, pronunţarea asupra recursului declarat de Kohl Luiza Hortensia impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997 .
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 5 iunie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public şi în lipsa pãrţilor legal citate, şi au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 12 iunie 1997 şi apoi, datoritã imposibilitãţii întrunirii completului, pentru 17 iunie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã, prin Încheierea din 14 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 330 şi a art. 330^1 din Codul de procedura civilã, ridicatã de Kohl Luiza Hortensia.
Prin Decizia nr. 40 din 27 februarie 1997, Curtea Constituţionalã a respins ca vadit nefondata excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã. Aceasta soluţie s-a fundamentat pe Decizia nr. 73 din 4 iunie 1997, rãmasã definitiva prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996 prin care s-a statuat ca dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã sunt constituţionale. Cat priveşte excepţia de neconstituţionalitate a art. 330^1 din Codul de procedura civilã s-a reţinut ca aceasta este lipsitã de obiect, ca urmare a modificãrii textului prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997.
Impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997 a declarat recurs, în termen legal, Kohl Luiza Hortensia, cu motivarea ca dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã contravin Convenţiei europene a drepturilor omului referitoare la dreptul la un proces echitabil şi principiului "egalitãţii armelor", în sensul ca numai procurorul general poate promova recursul în anulare.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepţia a fost respinsã ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Nici una dintre autoritãţile menţionate nu a comunicat punctele de vedere pana la pronunţare.
CURTEA,
având în vedere decizia atacatã, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, prevederile art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedura civilã, raportate la dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata urmãtoarele:
Recursul declarat de Kohl Luiza Hortensia este nemotivat şi urmeazã a fi respins.
Art. 6 din Convenţia europeanã a drepturilor omului prevede într-adevãr ca orice persoana are dreptul la un proces echitabil şi la examinarea cauzei sale de cãtre un tribunal independent, în condiţiile legii. Raportat la prevederile constituţionale ale art. 125, art. 128 şi ale art. 130, dispoziţiile art. 330 din Codul de procedura civilã nu intra în conflict cu textul citat.
Conform art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenta şi procedura de judecata se stabilesc prin lege, iar potrivit art. 128 din legea fundamentalã, impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac în condiţiile legii. Codul de procedura civilã reglementeazã, cu respectarea acestui cadru constituţional, condiţiile în care atât pãrţile, cat şi Ministerul Public, au acces la anumite cai de atac, inclusiv cele extraordinare.
Asa cum s-a reţinut şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 96 din 24 septembrie 1996, definitiva, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, legea procesuala civilã reglementeazã contestaţia în anulare, revizuirea, recursul în interesul legii şi recursul în anulare. Cu excepţia ultimelor doua, care pot fi exercitate numai de cãtre procurorul general, celelalte cai de atac sunt deschise oricãrei pãrţi interesate, precum şi procurorului, neexistand nici o discriminare în acest sens. Faptul ca doua dintre cãile extraordinare de atac pot fi exercitate numai de Ministerul Public deriva din poziţia constituţionalã a acestuia, prevãzutã la art. 130 din Constituţie. Potrivit acestui text, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãţii şi apara ordinea de drept, or, conform art. 330 din Codul de procedura civilã, recursul în anulare poate fi promovat doar în cazuri deosebite care aduc atingere valorilor statului de drept enunţate. Astfel, spre exemplu, încãlcarea principiului separaţiei puterilor în stat sau sãvârşirea unor infracţiuni de cãtre judecãtori sunt fapte care lezeaza grav atât ordinea de drept, cat şi interesele generale ale societãţii, impunandu-se deci intervenţia Ministerului Public pe cãile prevãzute de lege. Desigur, cea care va decide va fi Curtea Suprema de Justiţie.
Pentru considerentele expuse, art. 330 din Codul de procedura civilã nu intra în contradictie nici cu art. 128 din Constituţie, care prevede ca exercitarea cãilor de atac se face în condiţiile legii.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 şi al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Kohl Luiza Hortensia impotriva <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 40 din 27 februarie 1997 .
Definitiva.
Pronunţatã în şedinţa publica din 17 iunie 1997.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
