Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 237 din 12 septembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 759 din 17 octombrie 2002
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Catrinar în Dosarul nr. 3.300/2001 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Se apreciazã, cu referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale, ca accesul la justiţie nu presupune în toate cazurile accesul la toate cãile de atac prevãzute de lege.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 4 aprilie 2002, Tribunalul Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Catrinar.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenta, ca "prin judecarea cauzei pe fondul ei, adicã prin administrarea tuturor probelor ce le implica o succesiune, privind activul şi pasivul ei, hotãrârea ce se va da de tribunal este definitiva în condiţiile art. 297 alin. 1 Cod de procedura civilã". În acest fel, arata autorul exceptiei, "singura cale de atac este recursul, în care se vor putea invoca doar motivele de nelegalitate prevãzute de art. 304 de la pct. 1-10, nemaiputand uza şi de netemeinicie". Se considera, în consecinta, ca, prin lipsirea posibilitatii instanţei de apel de a casa cu trimitere un proces în care s-a pronunţat sentinta pe excepţie, şi nu prin judecarea fondului cauzei, nu mai este garantat dreptul la apãrare al partii nemultumite, prevãzut de art. 24 din Constituţie - asigurat de folosirea celor doua cai de atac - apel şi recurs.
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate se apreciazã, totodatã, ca dispoziţia de lege criticata incalca şi competenta materialã a instanţelor judecãtoreşti, prevãzutã la art. 2 din Codul de procedura civilã, întrucât tribunalului i se da în competenta şi judecarea în fond a altor cauze decât cele prevãzute la art. 2 pct. 1 lit. a)-j) din Codul de procedura civilã.
Tribunalul Suceava - Secţia civilã considera ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât incalca dispoziţiile art. 21 din Constituţie, care garanteazã accesul liber la justiţie, ţinându-se seama şi de dispoziţiile Legii pentru organizarea judecãtoreascã, care prevede trei grade de jurisdicţie - fond, apel, recurs.
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În fundamentarea acestui punct de vedere se arata ca "aceasta dispoziţie legalã, prin care se deroga de la principiul dublului grad de jurisdicţie, nu reprezintã o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi al art. 24 privind dreptul la apãrare". În realitate, se apreciazã în continuare, "dispoziţia criticata este destinatã sa asigure, în primul rând, celeritatea judecãrii cauzei, scurtand durata procesului şi evitand, astfel, tergiversarea judecaţii prin reluarea ciclului procesual, iar pentru pãrţi, economie de timp şi bani". Guvernul face referire, în susţinerea punctului sau de vedere, la dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi ale art. 128 din Constituţie, potrivit cãrora a fost lãsatã la latitudinea legiuitorului reglementarea competentei şi a procedurii de judecata, precum şi a cãilor de atac. Se face, de asemenea, referire la jurisprudenta Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit ca accesul la justiţie nu presupune în toate cazurile accesul la toate cãile de atac prevãzute de lege.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 27 aprilie 2001, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "În cazul în care prima instanta a respins sau a anulat cererea de chemare în judecata fãrã a intra în cercetarea fondului şi instanta de apel, gãsind apelul întemeiat, a anulat hotãrârea apelata, va evoca fondul şi va judeca procesul, pronunţând o hotãrâre definitiva."
În esenta, critica de neconstituţionalitate consta în susţinerea ca textul menţionat incalca dreptul la apãrare, prevãzut de art. 24 din Constituţie, text având urmãtorul cuprins: "(1) Dreptul la apãrare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, pãrţile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Examinând, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata urmãtoarele:
Dispoziţiile art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã prevãd obligaţia instanţei, în ipoteza data, de a evoca fondul, ceea ce, de altfel, este de natura devolutiva a caii de atac ordinare a apelului. Asa cum prevede art. 295 alin. 1 şi 2 din Codul de procedura civilã, "instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de cãtre prima instanta", având, de asemenea, posibilitatea de a "incuviinta refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, precum şi administrarea probelor noi propuse în condiţiile art. 292, dacã considera ca sunt necesare pentru soluţionarea cauzei".
În consecinta, Curtea nu poate retine critica privind încãlcarea art. 24 din Legea fundamentalã. Potrivit reglementãrii adoptate de legiuitor în art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã, instanta de apel, gãsind apelul întemeiat, anuleazã hotãrârea apelata, în acest mod fiind inlaturate orice posibile consecinţe prejudiciabile pentru parat, decurgând din imposibilitatea de a se apara în fata primei instanţe. Totodatã, în fata instanţei de apel care retine cauza spre rejudecare paratul are posibilitatea sa îşi valorifice dreptul la apãrare în concordanta cu prevederile textului constituţional, asa cum ar fi putut sa o facã şi în situaţia în care cauza ar fi fost trimisa pentru rejudecare primei instanţe. Pe de alta parte, Curtea observa ca, potrivit dispoziţiilor constituţionale ale art. 125 alin. (3) şi art. 128, competenta instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecata, precum şi condiţiile în care se exercita cãile de atac se stabilesc prin lege, astfel ca dispoziţiile criticate nu incalca normele constituţionale.
Referitor la pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 21 din Legea fundamentalã care reglementeazã principiul accesului liber la justiţie, motiv de neconstituţionalitate care, conform încheierii instanţei, este dedus din memoriul autorului exceptiei, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat în repetate randuri. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Plenul Curţii a statuat ca "este de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti" şi ca "judecãtorul spune dreptul pentru soluţionarea unui litigiu, dar numai în formele şi în condiţiile procedurale instituite de lege". De asemenea, prin Decizia nr. 129 din 6 decembrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 23 mai 1996, s-a reţinut ca "Accesul liber la justiţie nu înseamnã însã ca el trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti, deoarece competenta şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situaţii deosebite".
În cauza de fata nu se invoca elemente noi, de natura sa conducã la reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
În legatura cu susţinerea ca ar exista o anumitã necorelare între dispoziţiile criticate şi normele de competenta materialã a instanţelor de judecata, prevãzute de art. 2 din Codul de procedura civilã, afirmata de autorul exceptiei, Curtea retine ca aceasta necorelare, chiar dacã ar fi realã, nu intra sub incidenta controlului de constitutionalitate, ci este de resortul exclusiv al autoritãţii legiuitoare.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 12, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 297 alin. 1 din Codul de procedura civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Catrinar în Dosarul nr. 3.300/2001 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 12 septembrie 2002.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
