Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 236 din 9 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Palace" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.893/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra notelor scrise depuse la dosar, prin care partea Sanda Maria Negropontes solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 4.893/2005, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 alin. 3 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Societatea Comercialã "Palace" - S.R.L. din Timişoara cu prilejul soluţionãrii unei cereri de pronunţare a unei ordonanţe preşedinţiale de suspendare provizorie a executãrii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile art. 300 alin. 3 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 53, art. 124 alin. (2) şi în art. 129. În acest sens aratã cã imposibilitatea promovãrii unei cãi de atac împotriva încheierii de suspendare provizorie a executãrii "acordã un privilegiu pãrţii în favoarea cãreia se acordã suspendarea, contravenind dreptului la un proces echitabil şi presupunând o discriminare", iar "conceptul de proces echitabil implicã existenţa mai multor grade de jurisdicţie, a cãilor de atac exercitate împotriva hotãrârilor judecãtoreşti şi, pe cale de consecinţã, posibilitatea exercitãrii acestor cãi de atac de cãtre toate pãrţile din proces".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã şi ar trebui admisã, deoarece "prin imposibilitatea exercitãrii cãii de atac se aduce atingere substanţei dreptului procesual al pãrţii interesate, lipsindu-l de egalitate, în raport cu cealaltã parte, precum şi de efectivitate".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Deşi autorul excepţiei se referã la dispoziţiile art. 300 alin. 3 şi ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, din motivarea sa rezultã cu claritate cã acesta criticã, în fapt, numai soluţia cuprinsã în art. 403 alin. 4, referitoare la inexistenţa unei cãi de atac împotriva încheierii de suspendare provizorie a executãrii. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie aşadar dispoziţiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, astfel cum au fost modificate prin <>Legea nr. 219/2005 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textul criticat are urmãtoarea formulare: "În cazuri urgente, dacã s-a plãtit cauţiunea, preşedintele instanţei poate dispune, prin încheiere şi fãrã citarea pãrţilor, suspendarea provizorie a executãrii pânã la soluţionarea cererii de suspendare de cãtre instanţã. Încheierea nu este supusã nici unei cãi de atac. Cauţiunea care trebuie depusã este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cauţiunea depusã este deductibilã din cauţiunea stabilitã de instanţã, dacã este cazul."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1)-(3), art. 53, art. 124 alin. (2) şi ale art. 129 din Constituţie, referitoare la egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, înfãptuirea justiţiei şi, respectiv, folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Art. 403 din Codul de procedurã civilã reglementeazã regimul general al suspendãrii executãrii unei hotãrâri judecãtoreşti pânã la soluţionarea contestaţiei la executare sau a unei alte cereri privind executarea silitã. Dispoziţiile alin. 4 din acelaşi articol prevãd posibilitatea ca preşedintele instanţei sã dispunã, pe calea ordonanţei preşedinţiale, suspendarea provizorie a executãrii pânã la soluţionarea cererii de suspendare, care se judecã potrivit regulilor de procedurã din dreptul comun. Aşadar, suspendarea provizorie se dispune ca o mãsurã vremelnicã, în scopul pãstrãrii unui drept care s-ar pãgubi prin întârziere ori al prevenirii unei pagube iminente care nu s-ar putea repara.
Împrejurarea cã împotriva încheierii instanţei prin care s-a dispus o asemenea suspendare provizorie nu se poate promova nici o cale de atac nu este de naturã sã înfrângã dispoziţiile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, la folosirea cãilor de atac şi la înfãptuirea justiţiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2), poate stabili reguli de procedurã diferite, adecvate fiecãrei situaţii juridice, iar pe de altã parte, prevederile constituţionale nu garanteazã folosirea tuturor cãilor de atac. În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã, cu valoare de principiu, în <>Decizia Plenului nr. 1/1994 , unde s-a reţinut cã "legea poate exclude folosirea unor cãi de atac, fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datoritã modicitãţii obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru cã natura cauzei impune o rezolvare promptã şi definitivã".
Curtea observã, de asemenea, cã art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã nu conţine mãsuri discriminatorii care ar contraveni principiului egalitãţii în faţa legii, întrucât mãsura instituitã prin acesta se ia în considerarea naturii urgente a cauzelor, iar nu a persoanelor care o solicitã, acestea beneficiind de un tratament egal în faţa legii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Palace" - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.893/2005 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 martie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
