Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 236 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 532 din 23 iunie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, excepţie ridicatã de Cãlin Ciota din Hunedoara în Dosarul nr. 7.917/2004 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspunde prezent partea Traian Utiu Mînzat, personal, constatându-se lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent informeazã în legãturã cu cererea de amânare a judecãrii cauzei, formulatã de avocatul pãrţii Tiberiu Marcel Stoica, justificatã prin adeverinţã medicalã. Dosarul este la al doilea termen de judecatã.
Partea prezentã şi reprezentantul Ministerului Public se opun acordãrii unui nou termen de judecatã.
Curtea respinge cererea formulatã şi constatã cauza în stare de judecatã.
Traian Utiu Mînzat, având cuvântul, solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, întrucât considerã cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor din Constituţie invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 octombrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 7.917/2004, Tribunalul Hunedoara - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României. Excepţia a fost ridicatã de Cãlin Ciota într-o cauzã penalã având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate împotriva unei sentinţe penale.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin principiului nediscriminãrii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevãzut de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentalã. Invocând prevederile art. 73 din Constituţie, intitulat Categorii de legi, autorul excepţiei susţine cã <>Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, nefiind o lege specialã, nu poate deroga de la Codul penal, aşa încât dispoziţiile art. 178 din aceasta apar ca neconstituţionale, întrucât prevãd o pedeapsã mult mai asprã decât cea stabilitã de art. 291 din Codul penal pentru aceeaşi infracţiune, respectiv infracţiunea de uz de fals. În acest sens, se menţioneazã cã, "sãvârşind o faptã similarã, persoana care foloseşte documente vamale falsificate este pedepsitã mult mai aspru decât inculpatul din dosarul unui uz de fals".
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate prin raportare la art. 1 alin. (4) din Legea fundamentalã, se aratã cã prin adoptarea legii vamale şi stabilirea unor circumstanţe agravante pentru folosirea actelor vamale false, puterea legiuitoare şi-a depãşit atribuţiile, întrucât "aplicarea textelor legale este sarcina exclusivã a judecãtorilor".
Tribunalul Hunedoara - Secţia penalã apreciazã cã se impune respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 . În acest sens, se aratã cã <>Legea nr. 141/1997 este o lege specialã în raport cu Codul penal, întrucât reglementeazã relaţiile sociale specifice domeniului vamal, "în care se pot produce consecinţe grave".
Aşadar, considerã cã dispoziţiile art. 178 din legea criticatã prevãd o infracţiune distinctã de cea stabilitã de art. 291 din Codul penal "şi pot reglementa un alt regim sancţionator".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, se precizeazã cã dispoziţiile de lege criticate, chiar dacã sunt cuprinse în Codul vamal, au caracterul unei norme speciale, "legiuitorul apeciind cã, datã fiind importanţa relaţiilor din domeniul vamal şi consecinţele grave ce se pot produce prin folosirea unor acte falsificate, este necesarã o pedeapsã mai mare decât cea prevãzutã de art. 291 din Codul penal". Precizând cã norma specialã se aplicã prioritar în faţa normei generale, chiar şi în cazul în care norma specialã este mai veche decât norma generalã, se aratã cã reglementarea diferitã din cele douã texte de lege este pe deplin justificatã şi nu este de naturã a afecta principiul egalitãţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Se mai menţioneazã cã încãlcarea principiului egalitãţii presupune aplicarea unui tratament juridic diferit unor situaţii juridice similare, fãrã a exista o motivare obiectivã şi rezonabilã, în acest sens invocându-se şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, de exemplu <>Decizia nr. 368 din 28 septembrie 2004 .
Avocatul Poporului apreciazã cã textul de lege criticat este constituţional. În acest sens, se aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, faţã de art. 291 din Codul penal, întrucât, aşa cum s-a pronunţat şi Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999 , examinarea constituţionalitãţii prevederilor legale atacate trebuie fãcutã prin raportare la dispoziţii din Legea fundamentalã, iar nu prin raportare la un alt act normativ.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Acestea au urmãtorul cuprins: "Folosirea la autoritatea vamalã a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi."
În motivarea excepţiei ridicate, autorul acesteia invocã încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit cãruia "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", precum şi a art. 1 alin. (4) din Legea fundamentalã, care prevede cã "Statul se organizeazã potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativã, executivã şi judecãtoreascã - în cadrul democraţiei constituţionale."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea Constituţionalã reţine urmãtoarele: într-adevãr, <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 stabileşte pentru infracţiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamalã pedeapsa cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Aceastã reglementare reprezintã, însã, o opţiune de politicã legislativã ce nu poate fi consideratã neconstituţionalã, întrucât nu aduce atingere vreunui principiu sau vreunei prevederi din Constituţie. Este de competenţa exclusivã a legiuitorului sã aleagã soluţia pe care o considerã corespunzãtoare pentru combaterea criminalitãţii la un moment dat.
Curtea constatã cã susţinerile autorului excepţiei privind încãlcarea prin textul de lege criticat a prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), prin aceea cã, "sãvârşind o faptã similarã, persoana care foloseşte documente vamale falsificate este pedepsitã mult mai aspru decât inculpatul din dosarul unui uz de fals", nu pot fi primite, întrucât reglementãrile la care se face referire sunt diferite şi privesc situaţii diferite. Astfel, art. 178 din legea criticatã reglementeazã un domeniu special al relaţiilor sociale, domeniul vamal, stabilind cã folosirea de documente falsificate la autoritatea vamalã constituie infracţiune, iar art. 291 din Codul penal reglementeazã, cu caracter de normã generalã, infracţiunea de uz de fals. Or, astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, principiul egalitãţii în drepturi consacrat de art. 16 din Constituţie nu pretinde uniformitate, deci ca toate situaţiile sã fie tratate în acelaşi fel, ci la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, iar la situaţii diferite poate exista un tratament diferit. Situaţiile diferite în care se gãsesc persoanele care au sãvârşit infracţiunile prevãzute de textele de lege menţionate justificã şi soluţiile diferite adoptate de legiuitor, fãrã ca prin aceasta sã fie încãlcat principiul egalitãţii.
Pe de altã parte, Curtea nu poate reţine critica formulatã, întrucât autorul excepţiei susţine cã <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 este neconstituţional deoarece prevede o pedeapsã mult mai asprã decât art. 291 din Codul penal. Or, în sensul <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în exercitarea controlului de constituţionalitate aceasta examineazã conformitatea dispoziţiilor de lege cu normele şi principiile Constituţiei, iar nu conformitatea dintre diferite dispoziţii legale.
Art. 178 din legea criticatã prevede cã folosirea de acte falsificate de transport sau comerciale la autoritatea vamalã constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare şi interzicerea unor drepturi. Faţã de cuprinsul acestei reglementãri, Curtea nu poate reţine, aşa cum susţine autorul excepţiei, "o imixtiune a legislativului în puterea judecãtoreascã", constând în aceea cã "parlamentarii şi-au depãşit atribuţiile, dispunând ei circumstanţe agravante pentru folosirea actelor vamale false", deşi "aplicarea textelor legale este sarcina exclusivã a judecãtorilor". Aşa fiind, şi invocarea încãlcãrii prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, privind organizarea statului potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor, urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.
Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 178 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, excepţie ridicatã de Cãlin Ciota din Hunedoara în Dosarul nr. 7.917/2004 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 mai 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
