Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 234 din 21 aprilie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedura penala    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 234 din 21 aprilie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 si ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedura penala

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 10 iunie 2005

Ioan Vida - preşedinte
Constantin Doldur - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Nicoleta Grigorescu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.951/2004 al Judecãtoriei Slobozia.
La apelul nominal rãspunde Georgeta Ion, personal, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei susţine admiterea acesteia, astfel cum a fost formulatã în faţa instanţei de judecatã, arãtând cã aplicarea legii s-a fãcut în mod greşit şi nu se îndeplineşte cerinţa termenului rezonabil în legãturã cu judecarea cauzei la instanţa de judecatã, întrucât dispoziţiile art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã ar trebui sã facã referire şi la termenul în care se administreazã probele în procesul penal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, faţã de susţinerile autorului excepţiei referitoare la diferenţele de aplicare a dispoziţiilor Codului de procedurã penalã şi având în vedere prevederile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 .

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 18 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.951/2004, Judecãtoria Slobozia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Georgeta Ion într-o cauzã penalã având ca obiect soluţionarea plângerii formulate de aceasta împotriva unei rezoluţii a procurorului de neîncepere a urmãririi penale faţã de numiţii Ionescu Tiberiu Dan, Cristescu Nicolae, Mateescu Elena şi Gheorghe Rafael.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, al cãrui scop principal este de a asigura un proces echitabil, se aplicã şi procedurilor iniţiate în faza anterioarã judecãţii, iar natura echitabilã a procesului poate fi serios prejudiciatã prin nedezvãluirea unor probe în timpul cercetãrii sau prin administrarea defectuoasã a probelor, datoritã raporturilor existente între cei care efectueazã cercetarea penalã şi persoanele cercetate.
Judecãtoria Slobozia, exprimându-şi opinia, aratã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã se referã la noţiunea de "probã" în procesul penal, la relevanţa ei informativã asupra tuturor laturilor penale şi la obligaţia organelor de urmãrire penalã şi a instanţei de judecatã de a administra toate probele în vederea aflãrii adevãrului şi, prin urmare, nu contravin prevederilor constituţionale şi nici celor din actele internaţionale invocate de autoarea excepţiei.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã prevederile constituţionale pretins a fi încãlcate nu au legãturã cu dispoziţiile art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, care sunt texte cu aplicabilitate generalã, cuprinzând principii privind probele, iar nu dispoziţii privind o anumitã procedurã derulatã într-o anumitã fazã a procesului penal. Dispoziţiile legale criticate se referã la noţiunea de probã în procesul penal, la relevanţa ei informativã asupra tuturor laturilor penale şi la obligaţia organelor de urmãrire penalã şi a instanţei de judecatã de a administra toate probele în aflarea adevãrului. În ceea ce priveşte situaţia de fapt din speţã, apreciazã cã aceasta este de competenţa exclusivã a instanţei de judecatã, fiind o problemã de aplicare a legii.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare şi se aplicã în mod egal tuturor pãrţilor procesului penal. Principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, aşa încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite tratamentul nu poate fi decât diferit, astfel cum s-a pronunţat şi Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 77/2003 .
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportatã la dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi ale art. 20 alin. (2) din Constituţie, precum şi la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, constatã cã textele legale criticate asigurã îndeplinirea exigenţelor unei societãţi democratice. În acest sens aratã cã nici procurorul, nici instanţa de judecatã nu-şi poate întemeia soluţia numai pe anumite probe, selectiv alese, întrucât chiar art. 63 din Codul de procedurã penalã prevede cã probele nu au valoare dinainte stabilitã, ci trebuie sã se examineze şi sã se aprecieze totalitatea probelor administrate, sã se coroboreze şi sã se stabileascã cele care sunt pertinente pentru soluţionarea cauzei sub toate aspectele şi cele pe care se poate întemeia o convingere corectã şi o soluţie justã.
Pe de altã parte, aprecizã cã prevederile criticate sunt norme de procedurã, pe care legiuitorul are competenţa sã le adopte, în deplinã concordanţã cu art. 126 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile pãrţii prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 62: "În vederea aflãrii adevãrului, organul de urmãrire penalã şi instanţa de judecatã sunt obligate sã lãmureascã cauza sub toate aspectele, pe bazã de probe.";
- Art. 63 alin. 1: "Constituie probã orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a sãvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurãrilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei."
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (2), potrivit cãrora "Nimeni nu este mai presus de lege", precum şi celor ale art. 11 alin. (2) şi art. 20 alin. (2), referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi dreptul intern. De asemenea, autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã şi prevederile art. 6 paragraful 1 şi ale art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la recursul efectiv la o cale de atac.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea observã cã autorul acesteia susţine, în esenţã, cã în cadrul procesului penal în care este parte au intervenit anumite incidente, cum ar fi "nedezvãluirea unor probe în timpul cercetãrii" şi "administrarea defectuoasã a probelor", datoritã "raporturilor existente între cei care efectueazã cercetarea penalã şi persoanele cercetate", ceea ce contravine dreptului la un proces echitabil.
Având în vedere cã aceste susţineri vizeazã, în realitate, modul de aplicare a dispoziţiilor legale criticate de cãtre organele de urmãrire penalã, Curtea constatã cã aceste aspecte sunt de competenţa instanţei de judecatã şi cã nu intrã în atribuţiile Curţii Constituţionale examinarea aplicãrii legii de cãtre organele de urmãrire penalã. Astfel, în conformitate cu prevederile <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã".
În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei în sensul cã dispoziţiile art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã ar trebui sã facã referire şi la termenul în care se administreazã probele în procesul penal, Curtea constatã cã, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului de constituţionalitate. Având în vedere aceste dispoziţii legale, susţinerile autorului excepţiei sunt, şi sub acest aspect, inadmisibile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 62 şi ale art. 63 alin. 1 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Georgeta Ion în Dosarul nr. 2.951/2004 al Judecãtoriei Slobozia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 21 aprilie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016