Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 233 din 25 mai 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1) teza intai si ale art. 57 alin. (1) si (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 26 alin. 1 si 2 si ale art. 27 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 , cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 603 din 5 iulie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 27 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.325/2002 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
La apelul nominal rãspunde Pompiliu Bota, în nume propriu, precum şi în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Figaro Potra" - autoarea excepţiei, lipsã fiind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de cãtre Pompiliu Bota, prin care solicitã tuturor judecãtorilor Curţii Constituţionale înscrişi în Uniunea Avocaţilor din România sã se abţinã de la judecarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Faţã de conţinutul acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea acesteia, întrucât, potrivit art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, o datã legal sesizatã, Curtea procedeazã la examinarea constituţionalitãţii prevederilor legale criticate, nefiind aplicabile dispoziţiile referitoare la suspendarea, întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecãtorilor.
Deliberând asupra acestei chestiuni prealabile, în temeiul art. 25 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, Curtea va respinge cererea prin care se solicitã abţinerea judecãtorilor Curţii Constituţionale înscrişi în Uniunea Avocaţilor din România.
Cauza fiind în stare de judecatã, Pompiliu Bota solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, apreciind cã dispoziţiile legale criticate, care prevãd obligaţia tuturor avocaţilor de a se înscrie în Uniunea Avocaţilor din România, unica formã de asociere a acestei categorii profesionale, contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 40 alin. (1) referitoare la dreptul de asociere şi celor ale art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncã. De asemenea, susţine cã textele legale criticate aduc atingere şi reglementãrilor internaţionale cuprinse în art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi celor ale art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Pentru aceleaşi motive, apreciazã cã şi dispoziţiile similare din <>Legea nr. 36/1995 , prin care se prevede obligaţia tututor notarilor de a se înscrie în Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici din România, aceasta fiind unica formã de asociere a acestora, este neconstituţionalã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã activitatea desfãşuratã de avocaţi şi de notari este una de interes public şi, ca atare, nu se încalcã prevederile constituţionale şi nici cele ale actelor internaţionale menţionate în susţinerea excepţiei. De asemenea, cu privire la dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 51/1995 , invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 136/2002 .
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 octombrie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 5.325/2002, Curtea Supremã de Justiţie Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 27 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în cadrul soluţionãrii unui recurs în anulare introdus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie, prin care se solicitã casarea încheierii Judecãtoriei Alba Iulia prin care s-a acordat personalitate juridicã Asociaţiei "Figaro Potra".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate îngrãdesc exerciţiul dreptului la muncã, precum şi libertatea alegerii profesiei şi a locului de muncã, consacrate de Constituţie şi prevãzute de Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului şi de Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Aceastã îngrãdire, în opinia autorului excepţiei, se realizeazã "prin obligarea tuturor avocaţilor din România de a se asocia într-o unicã formã de asociere - Uniunea Avocaţilor din România", precum şi "prin obligarea tuturor notarilor din circumscripţia fiecãrei curţi de apel de a se asocia într-o unicã formã de asociere - Camera Notarilor Publici".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu îngrãdesc dreptul la muncã şi dreptul la asociere, ci, dimpotrivã, "prin reglementarea exercitãrii profesiilor de avocat şi notar public, aceste dispoziţii sunt de naturã a asigura apãrarea, exercitarea şi dezvoltarea în interes general şi particular, subsumat ordinii publice, a drepturilor fundamentale ale cetãţenilor". În acest sens aratã cã dispoziţiile art. 48 alin. (1) teza întâi şi cele ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 , republicatã, asigurã apãrarea, exercitarea şi dezvoltarea în interes general şi particular a acestor drepturi fundamentale. În susţinerea acestor argumente, instanţa invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul considerã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi reglementãrilor internaţionale invocate de autorul excepţiei. Astfel, în ceea ce priveşte contrarietatea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 , în raport cu art. 40 alin. (1) din Constituţie, republicatã, apreciazã cã nici un considerent privind libertatea individualã, implicit cea de asociere, nu poate fi reţinut pentru înlãturarea dispoziţiilor din <>Legea nr. 51/1995 , care stabilesc modalitãţile organizatorice în cadrul cãrora se poate exercita profesia de avocat.
Totodatã, apreciazã cã susţinerea autorului excepţiei privind încãlcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie, republicatã, este neîntemeiatã, întrucât avocatura se realizeazã de un corp profesional cu o îndelungatã tradiţie, a cãrei organizare şi funcţionare este reglementatã prin lege proprie. Potrivit <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , republicatã, profesia de avocat este o profesie liberalã şi independentã, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile legii şi ale statutului profesiei.
Referitor la încãlcarea prevederilor din actele internaţionale invocate de autorul excepţiei, care garanteazã libertatea de întrunire şi de asociere, Guvernul apreciazã cã reglementarea de cãtre legiuitor a modalitãţilor organizatorice în cadrul cãrora se poate exercita profesia de avocat nu reprezintã o încãlcare a libertãţii de asociere.
Cu privire la dispoziţiile criticate din <>Legea nr. 36/1995 , considerã cã notarii publici, precum şi avocaţii exercitã un serviciu public şi este necesar ca elementele şi condiţiile de organizare a acestui serviciu public sã fie stabilite "nu discreţionar, ci printr-un act normativ care sã conţinã reglementãri de naturã sã reflecte necesitãţile reale cu privire la organizarea activitãţii notariale".
Avocatul Poporului considerã cã nici una dintre criticile formulate prin excepţia de neconstituţionalitate nu este fondatã. În temeiul art. 40 din Constituţie, republicatã, avocaţii şi notarii se pot asocia liber, dar tipurile, modurile şi condiţiile de realizare a acestor asocieri, inclusiv a celor profesionale, trebuie prevãzute de lege. Atât avocaţii, cât şi notarii realizeazã un serviciu public care este organizat pe baza unor legi speciale, iar "datoritã specificului profesiei de avocat şi al celei de notar, este necesarã stabilirea prin lege a unor condiţii de exercitare a acestora, în considerarea interesului public". Astfel, "reglementarea unor condiţionãri legale pentru exercitarea profesiei de avocat şi a celei de notar nu reprezintã o îngrãdire a dreptului la muncã şi nici a libertãţii de alegere a profesiei sau a locului de muncã". Avocaţii se pot constitui atât în asociaţii cu scop lucrativ (cabinete individuale, grupãri de cabinete individuale, societãţi civile profesionale), ale cãror organizare, funcţionare şi constituire sunt reglementate de legislaţia civilã şi <>Legea nr. 51/1995 , cât şi în asociaţii fãrã scop lucrativ, ale cãror organizare şi funcţionare sunt reglementate prin art. 9 şi 40 din Constituţie, republicatã, precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prevederile art. 40 din Constituţie, republicatã, care permit cetãţenilor constituirea în alte forme de asociere, au caracter mijlocit. Pe cale de consecinţã, asociaţiile profesionale fãrã scop lucrativ ale avocaţilor şi notarilor se pot constitui, organiza şi funcţiona doar în condiţiile prevãzute de lege.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit d) din Constituţie, republicatã, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 48 alin. (1) teza întâi: "Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. [...]"
- Art. 57 alin. (1) şi (3): "(1) Uniunea Avocaţilor din România este formatã din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti. [...]
3. Nici un barou nu poate funcţiona în afara uniunii."
De asemenea, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl mai constituie şi prevederile art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 27 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activitãţii notariale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 26 alin. 1 şi 2: "În circumscripţia fiecãrei Curţi de apel funcţioneazã câte o Camerã a Notarilor Publici, cu personalitate juridicã.
Din Camerã fac parte toţi notarii publici care funcţioneazã în circumscripţia Curţii de apel";
- Art. 27: "Notarii publici din România se constituie în Uniunea Naţionalã a Notarilor Publici, organizaţie profesionalã cu personalitate juridicã, care îşi alege un consiliu de conducere şi alte organe stabilite prin statutul propriu."
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia aratã cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 37 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1), care, în urma revizuirii şi republicãrii Constituţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, au devenit art. 40 alin. (1) şi art. 41 alin. (1), având urmãtorul conţinut:
- Art. 40 alin. (1): "Cetãţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere";
- Art. 41 alin. (1): "Dreptul la muncã nu poate fi îngrãdit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã."
Autorul excepţiei considerã cã textele legale criticate contravin şi reglementãrilor internaţionale prevãzute de art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, precum şi celor ale art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 20 pct. 2 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului: "Nimeni nu poate fi obligat sã facã parte dintr-o asociaţie."
- Art. 22 pct. 1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: "Orice persoanã are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale."
- Art. 11 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale: "1. Orice persoanã are dreptul la libertatea de întrunire paşnicã şi la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alţii sindicate şi de a se afilia la sindicate pentru apãrarea intereselor sale.
2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevãzute de lege, constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naţionalã, siguranţa publicã, apãrarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protejarea sãnãtãţii sau a moralei ori pentru protecţia drepturilor şi libertãţilor altora. Prezentul articol nu interzice ca restrângeri legale sã fie impuse exercitãrii acestor drepturi de cãtre membrii forţelor armate, ai poliţiei sau ai administraţiei de stat."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
Libertatea de asociere, consacratã de art. 40 din Legea fundamentalã, nu înseamnã cã orice persoanã, indiferent de statutul sãu civil şi profesional, poate face parte din orice tip de asociaţie. Legiuitorul are libertatea de a reglementa condiţiile în care pot fi constituite, organizate şi în care funcţioneazã diferite tipuri şi forme de asociaţie, inclusiv sã dispunã constituirea obligatorie a unor asociaţii pentru exercitarea unor profesii ori îndeplinirea unor atribuţii de interes public. Aceastã libertate se întemeiazã pe prevederile art. 9 teza întâi din Constituţie, republicatã, potrivit cãrora: "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii."
Barourile şi Uniunea Avocaţilor, precum şi camerele notarilor publici sunt asociaţii profesionale cu un specific deosebit. Întreaga activitate desfãşuratã de aceste asociaţii şi de membrii lor este una de interes public, ceea ce impune o reglementare legalã mai cuprinzãtoare, chiar şi în ceea ce priveşte calitãţile membrilor, condiţiile de organizare şi funcţionare, nedemnitãţile, incompatibilitãţile, rãspunderea disciplinarã şi altele. În acest sens, <>Legea nr. 51/1995 , republicatã, prevede la art. 2 alin. (2) cã avocatul "promoveazã şi apãrã drepturile şi libertãţile omului", iar conform art. 3 şi <>art. 4 din Legea nr. 36/1995 "Notarul public este învestit sã îndeplineascã un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome", respectiv "Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnãtura acestuia, este de autoritate publicã şi are forţa probantã prevãzutã de lege". Importanţa acestor activitãţi necesitã o organizare şi funcţionare unitarã a asociaţiilor respective, cu respectarea unor reguli de disciplinã şi deontologie stricte.
Curtea constatã cã textele de lege examinate nu obligã nici o persoanã sã facã parte, contrar voinţei sale, dintr-o asociaţie. Înscrierea în barourile avocaţilor sau în camerele notarilor publici constituie o condiţie legalã pentru a putea exercita profesia de avocat ori pe cea de notar public. Aşadar, nu avocatul sau notarul public practicant este obligat sã adere la asociaţie, ci calitatea de membru al asociaţiei condiţioneazã practicarea profesiei.
În ceea ce priveşte pretinsa încãlcare a prevederilor constituţionale ale art. 41, Curtea constatã cã interdicţia îngrãdirii dreptului la muncã este o garanţie constituţionalã în sensul cã orice persoanã are dreptul sã desfãşoare o activitate. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei şi a locului de muncã nu înseamnã cã orice persoanã, oricând şi în orice condiţii, poate exercita profesia sau meseria pe care o doreşte. Alegerea profesiei şi a meseriei presupune, înainte de toate, pregãtirea şi calificarea corespunzãtoare în vederea exercitãrii acestora. Aceastã libertate este condiţionatã sau limitatã şi de alte criterii legale, justificate constituţional, cum ar fi, de exemplu: starea sãnãtãţii, aptitudinea şi altele, determinate de specificul profesiei, meseriei ori al locului de muncã.
Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 48 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 , republicatã, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin <>Decizia nr. 136 din 23 aprilie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 28 iunie 2002, respingând excepţia de neconstituţionalitate ce viza acest text de lege. Soluţia şi considerentele acelei decizii sunt valabile şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 alin. (1) teza întâi şi ale <>art. 57 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 26 alin. 1 şi 2 şi ale <>art. 27 din Legea notarilor publici şi a activitãţii notariale nr. 36/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Asociaţia "Figaro Potra" din Alba Iulia în Dosarul nr. 5.325/2002 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 mai 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
