Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 230 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 si 284 din Codul de procedura penala si ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Iuliana Nedelcu - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 şi art. 284 din Codul de procedura penalã şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţie ridicatã de Marin Frunza în Dosarul nr. 9.414/2001 al Judecãtoriei Galaţi. La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sustinand ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece se instituie un tratament juridic egal pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie, fãrã nici o deosebire. Totodatã, arata ca nu sunt incalcate nici dispoziţiile art. 21 şi 24 din Constituţie, referitoare la accesul liber la justiţie şi, respectiv, dreptul la apãrare, întrucât pãrţile beneficiazã de dreptul de a formula apãrãri (prin ridicarea de excepţii procesuale, prezentarea de probe, exercitarea cãilor de atac etc.), în deplin acord cu prevederile constituţionale. Mai arata ca nu se poate susţine nici încãlcarea art. 51 din Constituţie, deoarece procesul penal se desfãşoarã pe baza unor reguli stabilite prin lege.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 17 ianuarie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 9.414/2001, Judecãtoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã. Excepţia a fost ridicatã de Marin Frunza, parte civilã în dosarul menţionat, având ca obiect un proces de abuz de încredere. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca textele de lege menţionate incalca drepturi şi principii constituţionale prevãzute în art. 1 alin. (3), referitoare la România ca stat de drept, în art. 4, referitoare la unitatea poporului şi egalitatea între cetãţeni, în art. 11, referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, în art. 15, referitoare la universalitatea drepturilor, în art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi, în art. 20, referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, în art. 21, referitoare la accesul liber la justiţie, în art. 24, referitoare la dreptul la apãrare, în art. 51, referitoare la respectarea Constituţiei şi a legilor, şi în art. 144 alin. (1) lit. c), referitoare la excepţia de neconstituţionalitate. De asemenea, autorul exceptiei susţine ca drepturile constituţionale enumerate îi sunt vãtãmate prin faptul ca acţiunea penalã pentru infracţiunea de abuz de încredere nu poate fi pusã în mişcare şi din oficiu şi ca plângerea prealabilã trebuie introdusã în termen de doua luni direct la instanta de judecata. Se mai arata ca, potrivit <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, "unora dintre justitiabili nu li se înainteazã excepţia la Curtea Constituţionalã, iar altora excepţia este trimisa Curţii Constituţionale", ceea ce constituie o discriminare. Judecãtoria Galaţi arata ca dispoziţiile art. 213 alin. 2 din Codul penal au fost instituite în beneficiul partii vãtãmate şi nu incalca egalitatea în fata legii. Nici art. 279 din Codul de procedura penalã nu este de natura sa aducã atingere drepturilor fundamentale ale omului. La fel, dispoziţiile art. 284 din Codul de procedura penalã, referitoare la termenul de introducere a plângerii prealabile, nu pot reprezenta o încãlcare a libertãţilor omului, ci fixeazã un termen rezonabil în care persoana vãtãmatã poate introduce plângerea prealabilã. În ce priveşte <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, referitoare la procedura exceptiei de neconstituţionalitate, criteriile aduse nu au legatura cu acest articol, iar impotriva încheierii instanţei, privitoare la excepţia ridicatã, partea interesatã poate exercita calea de atac o data cu fondul. Dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, au ca scop prevenirea exercitãrii abuzive a unor astfel de drepturi, asa încât nu se poate afirma ca ar incalca libertãţile fundamentale ale omului. Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã sub toate aspectele. Legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de desfãşurare a procesului penal, soluţie ce rezulta din prevederile constituţionale ale art. 125 alin. (3) din Constituţie. În situaţii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedura, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, cum este cazul procedurii plângerii prealabile. Avocatul Poporului considera, de asemenea, ca dispoziţiile art. 213 alin. 2 din Codul penal şi ale art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã sunt constituţionale. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã. Textele legale criticate ca neconstituţionale sunt urmãtoarele: - Art. 213 alin. 2 din Codul penal: "Dacã bunul este proprietate privatã, cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate. Împãcarea pãrţilor inlatura rãspunderea penalã." (Prin Decizia nr. 177 din 15 decembrie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 24 februarie 1999, Curtea Constituţionalã a constatat ca dispoziţia "cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului" din art. 213 alin. 2 din Codul penal este neconstitutionala.); - Art. 279 alin. 1 şi 2 lit. a) din Codul de procedura penalã: "Punerea în mişcare a acţiunii penale se face numai la plângerea prealabilã a persoanei vãtãmate, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede ca este necesarã astfel de plângere. Plângerea prealabilã se adreseazã: a) instanţei de judecata, în cazul infracţiunilor prevãzute de Codul penal în art. 180, 184 alin. 1, 193, 205, 206, 210, 213 şi 220, dacã fãptuitorul este cunoscut. Când fãptuitorul este necunoscut, persoana vãtãmatã se poate adresa organului de cercetare penalã pentru identificarea lui." ; - Art. 284 din Codul de procedura penalã: "În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede ca este necesarã o plângere prealabilã, aceasta trebuie sa fie introdusã în termen de 2 luni din ziua în care persoana vãtãmatã a ştiut cine este fãptuitorul. Când persoana vãtãmatã este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data când persoana indreptatita a reclama a ştiut cine este fãptuitorul." Autorul exceptiei susţine ca aceste dispoziţii sunt contrare mai multor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3), art. 4, 11, 15, 16, 20, 21, 24, 51 şi art. 144 alin. (1) lit. c). Într-o motivare sumarã şi confuza, autorul exceptiei arata ca dispoziţiile art. 213 alin. 2 din Codul penal, care prevãd ca acţiunea penalã, pentru aceasta infracţiune, poate fi pusã în mişcare numai la plângerea prealabilã, precum şi dispoziţiile art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã, care prevãd procedura şi termenul de introducere a plângerii prealabile, îl impiedica sa-şi realizeze drepturile garantate de Constituţie. Cu privire la dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, autorul exceptiei se referã la posibilitatea pe care o are instanta în fata cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate de a respinge excepţia ca inadmisibila, fãrã a mai sesiza Curtea Constituţionalã [potrivit <>art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã], de unde trage concluzia ca se creeazã o discriminare între justitiabilii a cãror excepţie este trimisa spre soluţionare Curţii Constituţionale şi cei a cãror excepţie este respinsã de instanta ca inadmisibila. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiatã, deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, competenta şi procedura de judecata, deci şi procedura plângerii prealabile, sunt stabilite de lege. Pe de alta parte, instituirea acestei proceduri este determinata de ratiuni de politica penalã. Ea se instituie pentru acele infracţiuni la care persoana vãtãmatã nu doreşte, de cele mai multe ori, aducerea în fata justiţiei a conflictului de drept creat prin sãvârşirea infracţiunii, motiv pentru care legea a prevãzut ca acţiunea penalã, pentru aceste infracţiuni, sa nu fie pusã în mişcare şi exercitatã decât în urma manifestãrii explicite de vointa, în acest sens, din partea persoanei vãtãmate. Fãrã aceasta manifestare de vointa conflictul de drept penal se stinge fãrã a fi adus în justiţie, soluţie deopotrivã convenabila persoanei vãtãmate şi societãţii, interesatã în soluţionarea temeinica, realã şi definitiva a conflictelor interumane. Procedura plângerii prealabile nu poate fi contrarã drepturilor persoanei vãtãmate, pe care, dimpotriva, le serveşte pe deplin. De asemenea, reglementarea plângerii prealabile prin dispoziţiile art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã nu aduce atingere nici unuia dintre principiile sau dispoziţiile constituţionale invocate de autorul exceptiei. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, care reglementeazã procedura soluţionãrii excepţiilor de neconstituţionalitate, acestea, pe de o parte, nu au legatura cu soluţionarea cauzei, iar pe de alta parte, nu sunt contrare prevederilor constituţionale. Criticile de neconstituţionalitate fiind neintemeiate, excepţia urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi (6) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 şi 284 din Codul de procedura penalã şi ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţia ridicatã de Marin Frunza în Dosarul nr. 9.414/2001 al Judecãtoriei Galaţi. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 iunie 2003.
PREŞEDINTE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Florentina Geangu
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
