Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 227 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42, 43 si 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 453 din 25 iunie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent şef
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 42, 43 şi 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Cornelia Panzaru în Dosarul nr. 33/2002 al Curţii Supreme de Justiţie - Completul de 9 judecãtori.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 70C/2003, având ca obiect aceeaşi excepţie, ridicatã de Elena Bordeanu în Dosarul nr. 38/2002 al Curţii Supreme de Justiţie - Completul de 9 judecãtori. La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, raportat la art. 164 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 70C/2003 la Dosarul nr. 69C/2002.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiatã, arãtând ca, în legatura cu constituţionalitatea prevederilor de lege criticate, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin numeroase decizii, care îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauza.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele:
Prin încheierile din 23 septembrie 2002, pronunţate în dosarele nr. 33/2002 şi nr. 38/2002, Curtea Suprema de Justiţie - Completul de 9 judecãtori a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 42, 43 şi 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Cornelia Panzaru şi Elena Bordeanu în cauze de contencios administrativ.
În motivarile exceptiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemãnãtor, se susţine ca prevederile de lege criticate instituie un tratament diferit pentru persoane care au aceeaşi pregãtire profesionalã şi care deţin la o anumitã data aceeaşi funcţie, ceea ce incalca dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Astfel, se arata ca vechimea în magistratura, recunoscuta potrivit <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , nu este consideratã şi vechime în funcţia de magistrat în sensul în care este definitã noţiunea de "magistrat" în art. 42 şi de "personal asimilat magistraţilor" în art. 43 alin. 2 din lege. În consecinta, se apreciazã ca neincluderea tuturor funcţiilor prevãzute la <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, în asimilarea prevãzutã de art. 43 alin. 2 din aceasta este neconstitutionala.
Curtea Suprema de Justiţie - Completul de 9 judecãtori apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este intemeiata, <>art. 43 şi 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, fiind contrare dispoziţiilor art. 16 din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În esenta, arata ca, în realitate, potrivit criticilor formulate, obiectul exceptiei îl constituie numai prevederile <>art. 43 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 , republicatã. Cu privire la aceste dispoziţii, considera ca "includerea doar a anumitor categorii de funcţii în sfera celor asimilate statutului de magistrat este o chestiune ce tine de opţiunea legiuitorului, de aprecierea acestuia asupra oportunitãţii sau necesitãţii unei anumite reglementãri, astfel ca, sub acest aspect, excepţia este inadmisibila". În legatura cu fondul reglementãrii cuprinse în textul de lege criticat, este invocatã Decizia Curţii Constituţionale nr. 155/2002 referitoare la constituţionalitatea prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 50/1996 , prevedere preluatã în <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor.
Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile art. 43 alin. 2 şi ale <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, sunt constituţionale. În acest sens, în esenta, arata ca "reglementarea anumitor drepturi şi îndatoriri specifice magistraţilor sau personalului asimilat magistraţilor, inclusiv acordarea adaosului la indemnizaţia de încadrare lunarã, numai în raport cu vechimea efectivã realizatã în funcţii de judecãtor, procuror sau în alte funcţii asimilate acestora este o opţiune a legiuitorului, constituind o recompensa pentru fidelitatea fata de aceste funcţii". În consecinta, arata ca reglementarea diferita a modalitatii de acordare a indemnizaţiei de încadrare lunarã nu incalca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât, asa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã, principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate şi nu "este lezat atunci când legiuitorul stabileşte un tratament juridic diferit, în situaţii diferite".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 42, 43 şi 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 42: "Au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecãtorii de la toate instanţele judecãtoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângã acestea, precum şi magistraţii-asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie.";
- Art. 43: "În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregãtire profesionalã şi de vechime în magistratura, prevãzute în prezenta lege.
Personalul de specialitate juridicã de execuţie şi de conducere, inclusiv secretarul general şi adjunctii acestuia din Ministerul Justiţiei, precum şi personalul de instruire şi de conducere, de specialitate juridicã, din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor se aplica în mod corespunzãtor şi acestor magistraţi.
Numirea personalului de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, se face prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevãzute la art. 46.
Personalul de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei şi Institutul Naţional al Magistraturii, asimilat magistraţilor, poate fi trecut în funcţii de judecãtor sau procuror, în condiţiile prezentei legi.";
- Art. 44: "Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoana a îndeplinit funcţiile de judecãtor, procuror, personal de specialitate juridicã în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii, judecãtor la Curtea Constituţionalã, judecãtor financiar ori procuror financiar la Curtea de Conturi, magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiţie, la Curtea Constituţionalã sau la Curtea de Conturi, funcţii de specialitate juridicã în fostele arbitraje de stat sau departamentale, în laboratoarele de expertize criminalistice, în Institutul de Cercetãri Juridice al Academiei Romane, funcţii didactice în învãţãmântul superior juridic, funcţia de ministru al justiţiei, secretar de stat ori de secretar general şi secretar general adjunct în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridicã în instituţia Avocatul Poporului, notar, avocat, jurisconsult sau consilier juridic. Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiţie constituie vechime în magistratura, în condiţiile prevãzute la art. 78 alin. 3.
Timpul cat o persoana, licentiata în drept sau în drept economic-administrativ, este senator sau deputat, avocat al poporului, membru al Curţii de Conturi, personal de conducere ori de execuţie, de specialitate juridicã, în aparatul Parlamentului, Presedintiei României, Guvernului, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Curţii Constituţionale, Direcţiei juridice şi consulare din Ministerul Afacerilor Externe sau în cadrul altor organe ale administraţiei publice se considera vechime în magistratura."
În opinia autorului exceptiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin art. 16 din Constituţie, potrivit cãrora:
- Art. 16: "(1) Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea retine ca dispoziţiile de lege criticate reglementeazã: funcţiile care conferã calitatea de magistrat şi apartenenţa la corpul magistraţilor (art. 42); ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregãtire profesionalã şi de vechime în magistratura, prevãzute de lege, precum şi asimilarea în calitatea de magistrat, cu aplicarea corespunzãtoare a drepturilor şi îndatoririlor magistraţilor, a personalului de specialitate juridicã din Ministerul Justiţiei şi din Institutul Naţional al Magistraturii (art. 43); funcţiile care constituie vechime în magistratura (art. 44).
În esenta, critica de neconstituţionalitate consta în susţinerea potrivit cãreia, deşi vechimea în funcţii de juris-consult şi de consilier juridic, respectiv vechimea în funcţii de specialitate juridicã în fostul arbitraj de stat, constituie vechime în magistratura, perioadele cat au fost îndeplinite aceste funcţii nu sunt recunoscute şi ca vechime în funcţia de magistrat, astfel cum este definitã aceasta notiune prin <>art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, şi de personal "asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei" prevãzute prin art. 43 alin. 2 din aceeaşi lege. În consecinta, se considera ca neasimilarea tuturor funcţiilor prevãzute la art. 44 din legea criticata funcţiei de magistrat, cu aplicarea corespunzãtoare a dispoziţiilor referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor, "instituie un tratament diferit pentru persoane care au aceeaşi pregãtire profesionalã şi care deţin la o anumitã data aceeaşi funcţie, ceea ce incalca prevederile art. 16 din Constituţie".
Curtea observa ca, în legatura cu aspectele vizate prin prezenta excepţie de neconstituţionalitate, tot prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002. Prin acea decizie, respingând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 44 din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Curtea a reţinut ca "acest articol vizeazã egalitatea în drepturi între cetãţeni cat priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertãţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicãrii unor mãsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifica nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit fata de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea lui". S-a mai reţinut ca, pentru aceleaşi argumente, imposibilitatea aplicãrii textului de lege criticat şi altor funcţii juridice care nu sunt asimilate magistraţilor rezulta dintr-o opţiune a legiuitorului, iar aceasta opţiune nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie.
Întrucât nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea acestei jurisprudente a Curţii, cele statuate prin decizia menţionatã îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauza.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al <>art. 23 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 42, 43 şi 44 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Cornelia Panzaru în Dosarul nr. 33/2002 al Curţii Supreme de Justiţie - Completul de 9 judecãtori şi de Elena Bordeanu în Dosarul nr. 38/2002 al aceleiaşi instanţe.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent şef,
Gabriela Dragomirescu
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
