Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 227 din 13 martie 2007 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 65 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 27 aprilie 2007
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, excepţie ridicatã de oraşul Gura Humorului prin primar, în Dosarul nr. 1.130/2006 al Judecãtoriei Gura Humorului.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publicã din data de 6 martie 2007, fiind consemnate în încheierea de şedinţã de la acea datã, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 13 martie 2007.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 iunie 2006, pronunţatã în Dosarul nr. 1.130/2006, Judecãtoria Gura Humorului a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Excepţia a fost ridicatã de oraşul Gura Humorului prin primar, cu ocazia soluţionãrii unei cauze ce are ca obiect cererea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatãrii Filmelor Româniafilm, prin care aceasta solicitã radierea înscrierii în cartea funciarã a dreptului de proprietate al oraşului Gura Humorului asupra Cinematografului "Lumina" situat în Gura Humorului.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Imobilul prevãzut la poziţia nr. 264 din anexa la ordonanţã s-a aflat în patrimoniul oraşului Gura Humorului, prin textul de lege criticat operându-se un transfer de proprietate, fãrã a exista vreo justificare legalã, încãlcându-se astfel prevederile art. 44 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
Judecãtoria Gura Humorului aratã cã, în cazul în care a fost emis un act normativ prin care bunul în litigiu a fost trecut din proprietatea publicã în proprietatea privatã a statului român prin unitatea sa administrativ-teritorialã, statul, în calitate de proprietar, are dreptul şi poate da bunul în administrarea oricãrei persoane doreşte, în acest caz dispoziţiile <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 fiind constituţionale. În cazul în care bunul nu a fost trecut din proprietatea publicã în proprietatea privatã a statului, instanţa considerã cã dispoziţiile <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 sunt neconstituţionale.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã. În acest sens, aratã cã dispoziţiile de lege criticate apar ca fiind neconstituţionale, în mãsura în care titularul dreptului de proprietate privatã asupra imobilelor cuprinse în anexã este o altã persoanã fizicã sau persoanã juridicã decât statul român, exproprierea neputând opera decât pentru o cauzã de utilitate publicã, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece legiuitorul este competent sã stabileascã cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în aşa fel încât sã nu vinã în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitãri rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 4 august 2005. Ordonanţa a fost aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 328/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006. Textul de lege criticat are urmãtorul cuprins: "Se aflã în proprietatea privatã a statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film» sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora, prevãzute în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezenta ordonanţã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (3), potrivit cãrora: "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.[...]
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prin textul de lege criticat se prevede cã sãlile şi grãdinile de spectacol cinematografic, precum şi terenurile aferente acestora, menţionate în anexa nr. 1 din <>Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 , care face parte integrantã din prezenta ordonanţã, se aflã în proprietatea privatã a statului.
De asemenea, Curtea observã cã existã posibilitatea ca imobilele prevãzute în anexa nr. 1 din <>Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 sã se afle şi în proprietatea persoanelor fizice sau juridice sau în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor.
Prevãzând in terminis cã toate aceste imobile, indiferent de titularul dreptului de proprietate, se aflã în proprietatea privatã a statului, se realizeazã un transfer silit de proprietate care opereazã din patrimoniul persoanelor fizice, persoanelor juridice sau unitãţilor administrativ-teritoriale cãtre stat, ceea ce reprezintã o încãlcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (1) din Constituţie.
Curtea recunoaşte existenţa posibilitãţii privãrii de proprietate a unui titular al acestui drept, dar numai dacã aceastã privare este realizatã prin procedeele prevãzute de Legea fundamentalã, cu respectarea condiţiilor stipulate de aceasta în art. 44 alin. (3). Astfel, singura modalitate de trecere silitã în proprietatea statului a unor imobile ce se aflã în proprietatea altor titulari se poate realiza numai prin expropriere, pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire. Toate aceste reglementãri constituie garanţii ale dreptului de proprietate, care nu pot fi eludate prin adoptarea unui act normativ.
În consecinţã, Curtea constatã cã în cauzã nu sunt îndeplinite condiţiile şi procedura prevãzute de <>art. 44 alin. (3) din Constituţie şi de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã.
Totodatã, Curtea observã cã, potrivit art. 44 alin. (2) din Constituţie, proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Aceste dispoziţii constituţionale trebuie interpretate în sensul cã statul nu poate beneficia, cât priveşte bunurile care nu formeazã obiect exclusiv al proprietãţii publice, de o protecţie juridicã mai ridicatã decât cea a persoanelor fizice sau juridice sau a unitãţilor administrativ-teritoriale.
Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia încalcã prevederile art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, în mãsura în care titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor cuprinse în anexa nr. 1 este o persoanã fizicã, juridicã sau o unitate administrativ-teritorialã, iar nu statul.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constatã cã dispoziţiile <>art. 65 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia sunt neconstituţionale, în mãsura în care titularul dreptului de proprietate asupra imobilelor cuprinse în anexa nr. 1 nu este statul român, excepţie ridicatã de oraşul Gura Humorului în Dosarul nr. 1.130/2006 al Judecãtoriei Gura Humorului.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 martie 2007.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Mariţiu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
