Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 226 din 9 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 241 din 15 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 842/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, deoarece motivarea autorului excepţiei vizeazã probleme de interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale. În plus, textele de lege criticate au mai fost analizate în jurisprudenţa constituţionalã, astfel cã acestea nu contravin normelor fundamentale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 27 iulie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 842/59/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Ministerul Justiţiei într-o acţiune în contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale "în mãsura în care acestea pot fi interpretate în sensul cã instanţele pot obliga autoritãţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care se încalcã legea sau prin care se tinde la modificarea legii". Astfel, precizeazã cã admiterea acţiunii de contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face, în care autorul excepţiei are calitatea de autoritate pârâtã, echivaleazã cu încãlcarea art. 138 din Constituţie şi a <>art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, deoarece autoritatea pârâtã ar avea obligaţia de platã a unor sume care nu au prevederi bugetare, aceasta fiind contrar, totodatã, şi prevederilor <>art. 1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevãzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. O asemenea soluţie a instanţei judecãtoreşti conduce, practic, la modificarea şi completarea actelor normative care reglementeazã salarizarea personalului din sistemul justiţiei şi obligarea Guvernului şi Parlamentului la modificarea Legii bugetului de stat. Este amintitã, în sprijinul celor arãtate, <>Decizia nr. 838/2009 a Curţii Constituţionale, prin care s-a reţinut cã "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate sã instituie, sã modifice sau sã abroge norme juridice cu putere de lege (...)."
Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã din conţinutul dispoziţiilor de lege criticate nu rezultã încãlcarea prevederilor constituţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale. Instanţa de judecatã, în temeiul independenţei şi imparţialitãţii, este competentã sã decidã în baza probelor administrate şi în conformitate cu legea, asupra legalitãţii sau ilegalitãţii actelor administrative şi sã decidã în privinţa soluţiilor care pot fi pronunţate, modalitãţi specifice prin care se recunoaşte dreptul pretins sau interesul legitim al persoanelor vãtãmate de o autoritate publicã. Dispoziţiile de lege criticate dau expresie dreptului de acces liber la justiţie, garantat de art. 21 din Constituţie, şi nu au nicio legãturã cu prevederile art. 1 alin. (4) şi ale art. 138 din Legea fundamentalã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 26 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1) - Subiectele de sesizare a instanţei: "(1) Orice persoanã care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de cãtre o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzatã. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.";
- Art. 18 alin. (1) - Soluţiile pe care le poate da instanţa: "(1) Instanţa, soluţionând cererea la care se referã art. 8 alin. (1), poate, dupã caz, sã anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, sã oblige autoritatea publicã sã emitã un act administrativ, sã elibereze un alt înscris sau sã efectueze o anumitã operaţiune administrativã."
În opinia autorului excepţiei, textele de lege menţionate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacrã principiul separaţiei puterilor, art. 124 - Înfãptuirea justiţiei şi ale art. 138 - Bugetul public naţional.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã reţine cã motivarea excepţiei şi susţinerea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 se bazeazã pe o ipotezã de interpretare şi aplicare a textelor legale criticate, potrivit cãreia instanţele de judecatã, soluţionând o acţiune în contencios administrativ având ca obiect obligaţia de a face, ar pronunţa o soluţie prin care "pot obliga autoritãţile publice la efectuarea unei operaţiuni administrative prin care se încalcã legea sau prin care se tinde la modificarea legii".
Or, un asemenea argument, ce are la bazã ideea încãlcãrii legii de cãtre instanţa de judecatã odatã cu soluţionarea unei cauze şi pronunţarea unei hotãrâri, nu poate fi primit de Curtea Constituţionalã ca fiind un motiv de neconstituţionalitate al textelor de lege examinate şi constituie un aspect de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate.
Totodatã, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituţie, "Justiţia se înfãptuieşte în numele legii", iar în temeiul alin. (3) al aceluiaşi text, "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Soluţiile pe care instanţa de judecatã le pronunţã în rezolvarea cauzelor se pronunţã, aşadar, în numele legii, fiind temeinic justificate sub aspectul legalitãţii, iar în cazul interpretãrii sau aplicãrii greşite a legii, persoanele vãtãmate pot apela la cãile legale de atac. Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 nu conţin elemente contrare prevederilor art. 1 alin. (4), art. 124 sau 138 din Constituţie. Dimpotrivã, acestea constituie expresia dispoziţiilor art. 52 din Legea fundamentalã, care consacrã "Dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã", în temeiul cãruia persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãţitã sã obţinã recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale <>art. 18 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Ministerul Justiţiei în Dosarul nr. 842/59/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
