Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 226 din 7 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 si ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.246/1999 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia civilã. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 30 noiembrie 1999, în prezenta autorului exceptiei de neconstituţionalitate şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la aceeaşi data, când Curtea, având în vedere cererea autorului exceptiei de amânare a pronunţãrii în vederea depunerii notelor scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 7 decembrie 1999.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 25 iunie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 1.246/1999, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Ilie Mircea Rai. Obiectul litigiului în fata instanţelor de judecata îl constituie cererea formulatã de reclamantul Ilie Mircea Rai, prin care solicita ca parata Societatea Comercialã "Dunapref" - S.A. din Giurgiu sa fie obligatã, în temeiul <>Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, sa perfecteze cu reclamantul, în calitatea sa de autor principal, un contract de cesiune exclusiva, în vederea negocierii remuneraţiei cuvenite. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca stabilirea taxelor de timbru pentru drepturile de autor "descurajeaza activitatea creativa", fiind "o modalitate de a-i obstructiona pe aceştia la dobândirea drepturilor lor patrimoniale şi nepatrimoniale" şi are scopul de "a submina economia nationala". Prin notele scrise depuse la dosar, Ilie Mircea Rai susţine ca prevederile art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 incalca dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie, ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementeazã munca şi protecţia socialã a muncii, ale art. 43 privind nivelul de trai, ale art. 50 privind fidelitatea fata de ţara, ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi legilor şi ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) referitoare la obligaţiile statului privind protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã, precum şi stimularea cercetãrii ştiinţifice naţionale. Exprimandu-şi opinia, Curtea Suprema de Justiţie apreciazã ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã. În conformitate cu prevederile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece argumentele referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privesc "aspecte legate de aplicarea legii, şi anume: corelatia dintre existenta unui contract de munca şi realizarea unei lucrãri de proiectare, efectele acestei corelatii în ce priveşte existenta unui drept de autor, precum şi reflectarea acestei situaţii juridice în plan procesual, cu privire la stabilirea taxelor judiciare de timbru". Pe cale de consecinta se apreciazã ca în speta competenta soluţionãrii problemelor juridice menţionate revine instanţei de judecata. În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textele de lege criticate sunt în concordanta cu prevederile art. 21, 30, 38, 43, 50, 51 şi ale art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) din Constituţie. Se mai arata ca accesul liber la justiţie, prevãzut de art. 21 din Constituţie, nu presupune gratuitatea actului de justiţie, acest text fiind corelat cu prevederile art. 53 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii au obligaţia sa contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice", taxa de timbru fiind o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. În susţinerea acestui punct de vedere se invoca şi jurisprudenta Curţii Constituţionale. Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse de autorul exceptiei, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia ridicatã. Excepţia de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care au urmãtorul conţinut: - Art. 5: "Cererile formulate în domeniul drepturilor de autor şi de inventator se taxeaza dupã cum urmeazã: a) cereri pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a celor conexe, pentru constatarea încãlcãrii acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de arta, precum şi pentru luarea de mãsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora;" - Art. 15: "Sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cãilor de atac, referitoare la: a) încheierea, executarea şi încetarea contractului individual de munca, orice drepturi ce decurg din raporturi de munca, stabilirea impozitului pe salarii, drepturile decurgând din executarea contractelor colective de munca şi cele privind soluţionarea conflictelor colective de munca, precum şi executarea hotãrârilor pronunţate în aceste litigii;" Autorul exceptiei de neconstituţionalitate considera ca aceste prevederi legale contravin art. 21 alin. (1) din Constituţie privind accesul liber la justiţie. Examinând aceasta sustinere, Curtea constata ca textul constituţional invocat, potrivit cãruia "Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime", nu prevede gratuitatea justiţiei. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acţiunilor în justiţie, excepţiile existând numai în mãsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire în parte a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiţiei. Potrivit legii, contribuţia justitiabilului, prin avansarea unei pãrţi din aceste cheltuieli, poate fi recuperatã de la partea care cade în pretenţii. Cu privire la susţinerile conform cãrora taxele de timbru percepute în temeiul textelor legale criticate "descurajeaza activitatea creativa" şi "submineaza economia nationala", incalcand astfel art. 134 alin. (2) lit. b) şi c) din Constituţie, se constata ca statul, în temeiul acestor dispoziţii constituţionale, are obligaţia de a proteja interesele naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã, precum şi de a stimula cercetarea ştiinţificã nationala, astfel cum, de altfel, afirma şi autorul exceptiei. Dar îndeplinirea acestor obligaţii nu implica scutirea de plata taxelor de timbru pentru valorificarea în justiţie a dreptului de autor sau de inventator. În sfârşit, în legatura cu celelalte sustineri invocate de autorul exceptiei privind încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare, ale art. 38 care reglementeazã munca şi protecţia socialã a muncii, ale art. 43 privind nivelul de trai, ale art. 50 privind fidelitatea fata de ţara şi ale art. 51 privind respectarea Constituţiei şi a legilor, Curtea constata ca acestea nu pot fi primite, întrucât sunt nerelevante pentru soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate, neavând incidenta cu obiectul cauzei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi ale <>art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicatã de Ilie Mircea Rai în Dosarul nr. 1.246/1999 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia civilã. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 7 decembrie 1999.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Florentina Geangu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
