Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 225 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 28 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Ovidiu Lînã în Dosarul nr. 854/45/2009 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiatã, deoarece dispoziţiile de lege criticate constituie mãsuri necesare pentru îndeplinirea cu obiectivitate a sarcinilor de serviciu.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 854/45/2009, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de reclamantul Ovidiu Lînã într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea unei sesizãri formulate în baza Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine cã situaţia de incompatibilitate prevãzutã de dispoziţiile de lege criticate atrage consecinţe deosebit de grave pentru mandatul de primar şi este neconstituţionalã, deoarece încalcã principiul proporţionalitãţii şi prevederile art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Candidatului ales trebuie sã îi fie asigurate toate condiţiile pentru exercitarea mandatului ce i-a fost încredinţat de electorat. În aceastã materie, statele dispun de o largã marjã de apreciere, sub rezerva atingerii însãşi substanţei acestui drept, iar eventualele restricţii pe care le-ar stabili trebuie sã urmãreascã un scop legitim şi sã fie proporţionale cu scopul urmãrit. Invocã în acest sens Hotãrârea din 11 iunie 2002 în Cauza Sadak şi alţii contra Turciei, precum şi Hotãrârea din 15 iunie 2006 în Cauza Lykourezos contra Greciei.
Mai susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate cã este vãditã disproporţia dintre "faptã" şi sancţiune şi cã legiuitorul a exagerat prin reglementarea "incompatibilitãţii între funcţii, şi nu între faptele de exercitare simultanã a acestora". Aşadar, obligarea la renunţarea la vechiul loc de muncã pentru exercitarea dreptului de a fi ales aduce îngrãdiri care nu sunt necesare într-o societate democraticã, iar pentru respectarea acestor drepturi fundamentale s-ar fi impus reglementarea unei suspendãri de drept din funcţia deţinutã, iar pe perioada suspendãrii, obligativitatea menţinerii postului deţinut şi interdicţia încetãrii raporturilor de muncã din iniţiativa angajatorului.
Proporţionalitatea nu se apreciazã numai în funcţie de acţiune şi de scopul urmãrit de administraţie, la acestea trebuind adãugatã situaţia de fapt cãreia i se aplicã decizia administrativã, fiind necesarã stabilirea unui raport de echilibru între situaţie, finalitate şi decizie, urmând ca ansamblului "situaţie-decizie-finalitate" sã i se aplice principiul proporţionalitãţii.
Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece incompatibilitatea stabilitã prin dispoziţiile legale criticate are ca scop garantarea exercitãrii cu imparţialitate a funcţiilor publice, constituind o mãsurã necesarã pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece incompatibilitatea funcţiei de primar cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate şi înlãturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele douã calitãţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publicã care obligã la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacã în acelaşi timp o persoanã este angrenatã şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor douã calitãţi ar putea duce la atingerea intereselor generale ale comunitãţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept. Cât priveşte pretinsa încãlcare a art. 53 din Constituţie, considerã cã aceasta nu poate fi reţinutã, întrucât ar fi contrar moralei publice ca o anumitã categorie de persoane sã aibã, în virtutea funcţiei publice pe care o exercitã, o influenţã asupra mediului de afaceri, fiind în situaţia unui conflict de interese.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.
Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 87 alin. (1) lit. d): "Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilã cu: [...] d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societãţile comerciale, inclusiv bãncile sau alte instituţii de credit, societãţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societãţile naţionale, precum şi la instituţiile publice;".
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 36 privind dreptul de vot, ale art. 37 privind dreptul de a fi ales, ale art. 41 privind munca şi protecţia socialã a muncii, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi ale art. 121 privind autoritãţi comunale şi orãşeneşti, precum şi prevederilor art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale privind dreptul la alegeri libere.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
Criticile de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea art. 36 şi art. 37 din Constituţie şi art. 3 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie sunt neîntemeiate, deoarece prin stabilirea unor incompatibilitãţi între funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu local, legiuitorul nu a încãlcat dreptul de vot al cetãţenilor şi nici dreptul de a fi ales. Persoanele care ocupã aceste funcţii publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale.
Referitor la dispoziţiile constituţionale ale art. 41 privind munca şi protecţia socialã a muncii, Curtea constatã cã nici acestea nu sunt încãlcate prin prevederile de lege criticate, deoarece, potrivit textului constituţional, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncã este liberã. Or, incompatibilitatea reglementatã de textul de lege criticat nu are ca efect îngrãdirea alegerii profesiei sau a locului de muncã, de vreme ce activitatea primarilor şi viceprimarilor, precum şi a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene trebuie sã se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creãrii cadrului legal de funcţionare a acestora. Curtea constatã cã incompatibilitatea stabilitã prin dispoziţiile legale criticate reprezintã o mãsurã necesarã pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, mãsurã ce are ca scop garantarea exercitãrii cu imparţialitate a funcţiilor publice.
Totodatã, Curtea observã cã încetarea mandatului intervine în temeiul legii, în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţã la una dintre cele douã funcţii incompatibile în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în aceastã funcţie.
De asemenea, Curtea constatã cã nici prevederile art. 53 din Legea fundamentalã nu sunt încãlcate prin dispoziţiile de lege criticate, deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertãţi fundamentale şi, prin urmare, nu ne aflãm în ipoteza prevãzutã de norma constituţionalã pretins a fi încãlcatã. Având în vedere acestea, susţinerile referitoare la pretinsa încãlcare a principiului proporţionalitãţii sunt lipsite de obiect.
Cât priveşte dispoziţiile art. 121 din Legea fundamentalã, Curtea reţine cã acestea nu au incidenţã în cauza de faţã, deoarece consacrã, la nivel constituţional, principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administraţiei publice din unitãţile administrativ-teritoriale, fãrã a avea vreo legãturã cu incompatibilitãţile prevãzute de lege pentru funcţiile de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consiliu local.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicatã de Ovidiu Lînã în Dosarul nr. 854/45/2009 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
