Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 222 din 3 iunie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Ioan Vida - judecãtor Aurelia Popa - procuror Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Cornelia Filip în Dosarul nr. 10.365/2002 al Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti. La apelul nominal sunt prezenţi Cornelia Filip, prin mandatar Ana Bistriceanu, Ion Dobre, Lucian Gherghinescu, Ion Ciurdea, precum şi Ministerul Finanţelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 116C/2003, având în vedere ca obiectul exceptiei de neconstituţionalitate este identic cu cel al cauzei menţionate. La apelul nominal este prezent Florea Talpeanu, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Pãrţile prezente nu se opun conexarii dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public considera ca sunt îndeplinite condiţiile legale pentru conexare. Curtea, în temeiul prevederilor <>art. 16 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, şi ale art. 164 alin. 1 şi 2 din Codul de procedura civilã, dispune conexarea Dosarului nr. 116C/2003 la Dosarul nr. 91C/2003, care este primul înregistrat. Ion Dobre, Lucian Gherghinescu şi Florea Talpeanu lasa la aprecierea Curţii soluţionarea exceptiei. Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice solicita respingerea exceptiei, invocand jurisprudenta Curţii. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arãtând ca asupra constituţionalitãţii textelor legale criticate Curtea s-a pronunţat prin deciziile nr. 191/2002, nr. 71/2002 şi nr. 72/2003, statuand ca acestea sunt constituţionale. Precizeazã ca nu au intervenit elemente noi de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele: Prin încheierile din 6 decembrie 2002 şi 29 ianuarie 2003, pronunţate în dosarele nr. 8.459/2002 şi nr. 10.365/2002, Judecãtoria Sectorului 4 şi, respectiv, Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Dudea şi Cornelia Filip. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 incalca art. 15 alin. (2) din Constituţie prin aceea ca se inlatura sancţiunea nulitãţii şi se valideazã un act viciat în considerarea bunei-credinţe. Se mai susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin şi art. 41 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, întrucât, deşi legea, prin art. 2, recunoaşte ca dreptul de proprietate asupra unui imobil preluat fãrã titlu valabil nu s-a pierdut niciodatã, alin. (2) al art. 46 recunoaşte altei persoane un drept de proprietate asupra aceluiaşi imobil. Judecãtoria Sectorului 2 Bucureşti considera ca dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale. În motivarea acestei opinii arata ca <>art. 46 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 10/2001 "valideazã un act lovit de nulitate, statuand ca buna-credinţa este suficienta pentru a dobândi un drept real imobiliar. Prin urmare este avantajat dobanditorul de buna-credinţa, în defavoarea proprietarului deposedat, cu nesocotirea art. 41 alin. (1)-(3) şi art. 16 din Constituţie, care ocrotesc proprietatea în mod egal". Judecãtoria Sectorului 4 Bucureşti apreciazã ca textul legal criticat este constituţional. Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. Guvernul arata ca ipoteza alin. (2) al <>art. 46 din Legea nr. 10/2001 este aceea a actelor de înstrãinare a bunului altuia. Se apreciazã ca, deşi aceasta problema de principiu nu are o reglementare legalã expresã, soluţiile consacrate în practica au în vedere atitudinea subiectiva a pãrţilor la încheierea contractului. În situaţia în care ambele pãrţi sau cel puţin cumpãrãtorul au fost de buna-credinţa, vânzarea este anulabila pentru eroare asupra calitãţii esenţiale a vânzãtorului, socotit în mod greşit proprietar al lucrului. Protejarea dobânditorului cu titlu oneros de buna-credinţa este justificatã pe consideratiuni de echitate şi utilitate socialã, constituind una dintre excepţiile de la principiul anulãrii actului subsecvent ca urmare a anulãrii actului iniţial. Astfel, dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 reprezintã o aplicare a principiului constituţional al ocrotirii proprietãţii private şi al bunei-credinţe a celui care a devenit proprietar. Se arata ca dispoziţiile legale criticate nu conţin nici un element de discriminare care sa ducã la încãlcarea art. 16 din Constituţie, deoarece tuturor celor aflaţi în situaţia descrisã de ipoteza textului criticat urmeazã sa li se aplice acelaşi regim. În concluzie, se apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Avocatul Poporului, în punctul sau de vedere, arata ca textul supus controlului de constitutionalitate enunta doua teze. Prima teza, cu valoare de principiu, lipseşte de eficienta juridicã actele de înstrãinare a imobilelor preluate de stat fãrã titlu valabil, prin sancţionarea lor cu nulitate absolutã. A doua teza reprezintã o excepţie şi reglementeazã ipoteza în care actele juridice de înstrãinare a imobilelor preluate de cãtre stat, fãrã titlu valabil, îşi menţin validitatea în situaţiile în care au fost încheiate cu buna-credinţa. Articolul criticat consacra, pe cale legalã, principiul ocrotirii bunei-credinţe în domeniul regimului juridic al imobilelor preluate în mod abuziv de stat în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989. Se mai arata ca textul criticat este în concordanta cu prevederile constituţionale cu privire la proprietate şi cu cele privind egalitatea cetãţenilor în fata legii. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Excepţia are ca obiect dispoziţiile <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, dispoziţii al cãror conţinut este urmãtorul: "Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu buna-credinţa." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 s-a mai pronunţat, de exemplu prin Decizia nr. 191 din 25 iunie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 1 august 2002, Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003, şi Decizia nr. 72 din 18 februarie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 21 martie 2003. Cu acest prilej Curtea Constituţionalã, aplicând principiul ocrotirii bunei-credinţe şi pe cel al aparentei de drept, a decis ca acest text este constituţional, dat fiind ca soluţia pe care o consacra nu are nimic novator şi, prin urmare, nu poate fi socotit retroactiv. Soluţiile adoptate, ca şi considerentele pe care acestea se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de fata, întrucât nu au apãrut împrejurãri noi care sa determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceasta materie. Curtea constata, de asemenea, ca ocrotirea interesului dobânditorului de buna-credinţa a fost determinata de ratiuni care vizeazã asigurarea securitãţii circuitului civil şi stabilitatea raporturilor civile. Ne aflam în prezenta unei erori comune a dobanditorilor cu privire la calitatea de proprietar a statului, eroare ce indreptateste o larga prezumţie de buna-credinţa a acestora, întrucât aceasta eroare comuna a tuturor dobanditorilor s-a bazat pe autoritatea unui act legislativ. Astfel ca nu poate fi decât de buna-credinţa cel ce se întemeiazã pe o dispoziţie a legii.
Fata de cele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 46 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Maria Dudea şi Cornelia Filip în dosarele nr. 8.459/2002 şi 10.365/2002 ale Judecãtoriei Sectorului 4 şi, respectiv, Judecãtoriei Sectorului 2 Bucureşti. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 iunie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Maria Bratu
──────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
