Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 220 din 9 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, in ansamblul sau, precum si ale art. 2 lit. a) din aceasta
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 219 din 8 aprilie 2010
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, excepţie ridicatã de Liviu Cãzan în Dosarul nr. 39.798/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 5.584D/2009.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi asistat de apãrãtorul ales cu delegaţie la dosar, domnul avocat Gheorghe Mitu-Creţu, membru al Baroului Bucureşti. Se constatã lipsa pãrţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 5.585D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a) din aceeaşi ordonanţã de urgenţã, ridicatã de Dumitru Ionescu în Dosarul nr. 1.844/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 5.586D/2009 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a întregii ordonanţe de urgenţã menţionate, ridicatã de Licã Tudor în Dosarul nr. 38.426/3/2008 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
Autorul prezent şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul art. 14 şi al <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, raportate la art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor nr. 5.585D/2009 şi nr. 5.586D/2009 la Dosarul nr. 5.584D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul apãrãtorului autorului excepţiei. Acesta solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând argumentele expuse în motivarea scrisã aflatã la dosarul cauzei. În esenţã, susţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 este neconstituţionalã, întrucât reglementeazã atribuţii şi proceduri care conferã Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii o naturã juridicã ce plaseazã aceastã instituţie în afara Constituţiei. Având cuvântul, autorul excepţiei aratã cã achieseazã la cele prezentate de apãrãtorul sãu.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã existã în materie o bogatã jurisprudenţã prin care Curtea Constituţionalã a constatat conformitatea dintre prevederile ordonanţei de urgenţã criticate şi dispoziţiile Legii fundamentale.
Dupã strigarea acestor cauze, se prezintã consilierul juridic al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 18 iunie 2009 şi 13 mai 2009, pronunţate în dosarele nr. 39.798/3/2008, nr. 1.844/2/2009 şi nr. 38.426/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, în ansamblul sãu, precum şi ale art. 2 lit. a) din aceasta. Excepţia a fost ridicatã de Liviu Cãzan, Dumitru Ionescu şi, respectiv, Licã Tudor în cauze având ca obiect soluţionarea unor acţiuni în constatare.
În motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate se susţine cã jurisdicţia exercitatã de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii şi de Colegiul Consiliului este una extraordinarã, prin natura sa, prin atribuţiile şi prin procedurile urmate. Se aratã cã esenţa definiţiei poliţiei politice comuniste rezidã în caracterul represiv al acesteia, în scopul instaurãrii şi menţinerii puterii totalitare comuniste, iar actul normativ criticat nu urmãreşte numai deconspirarea acesteia, ci promoveazã rãspunderea moralã, juridicã şi politicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã vinovãţie şi fãrã existenţa unei fapte de încãlcare a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Se mai susţine cã ordonanţa de urgenţã criticatã a fost emisã cu încãlcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentalã, întrucât nu exista o situaţie extraordinarã care sã justifice adoptarea acesteia, iar Guvernul nu a motivat urgenţa reglementãrii. Totodatã, se susţine cã au fost încãlcate şi dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Constituţie, întrucât "a fost emisã în baza Constituţiei, iar nu în baza unei legi speciale de abilitare". Mai aratã cã art. 124 alin. (1) din Constituţie prevede cã justiţia se înfãptuieşte în numele legii, "nicidecum în numele ordonanţei". În fine, aratã cã se încalcã şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, cu referire la competenţa de soluţionare în primã instanţã a acţiunilor în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , se susţine cã acestea contravin, de asemenea, principiului egalitãţii în drepturi ca urmare a departajãrii artificiale a cadrelor fostei Securitãţi în douã categorii, respectiv ofiţer şi subofiţer, faţã de lucrãtor de Securitate.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Autoritãţile menţionate nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului prezent şi ale apãrãtorului sãu, precum şi concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, în ansamblul sãu, precum şi ale art. 2 lit. a) din aceasta. Prevederile <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 au urmãtoarea redactare:
- Art. 2 lit. a): "În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţã, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie:
a) lucrãtor al Securitãţii - orice persoanã care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securitãţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfãşurat activitãţi prin care a suprimat sau a îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului."
În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 1 alin. (3) privind caracterul de stat de drept al României, art. 16 alin. (1) care consacrã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 22 alin. (1) care garanteazã dreptul persoanei la viaţã, precum şi la integritate fizicã şi psihicã, art. 108 alin. (3) potrivit cãruia ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 115 alin. (4) care stabileşte condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã, art. 124 alin. (2) care prevede cã justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, art. 124 alin. (4) care statueazã cã justiţia se înfãptuieşte în numele legii şi art. 126 alin. (5) teza întâi care interzice înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã, mai întâi, în acord cu cele reţinute prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, cã prevederile <>art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 definesc noţiunea de "lucrãtor al Securitãţii" şi expliciteazã în concret semnificaţia termenului. Astfel, deţin calitatea de lucrãtori ai Securitãţii persoanele care, pe de o parte, au fost încadrate ca ofiţeri sau subofiţeri ai Securitãţii sau ai Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţeri sub acoperire, în perioada 1945-1989, şi care, pe de altã parte, au desfãşurat activitãţi prin care au suprimat sau au îngrãdit drepturi şi libertãţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste. Stabilirea unor astfel de condiţii, ce trebuie întrunite în mod cumulativ, nu poate fi consideratã o încãlcare a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea fundamentalã, întrucât nu instituie un tratament discriminatoriu pentru categorii diferite de persoane, norma criticatã fiind aplicabilã tuturor celor care intrã sub incidenţa sa.
Curtea nu poate reţine nici critica referitoare la nesocotirea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În acest sens, observã cã, la momentul emiterii ordonanţei de urgenţã criticate, au fost îndeplinite condiţiile impuse de textul constituţional invocat: existenţa unei situaţii extraordinare a cãrei reglementare sã nu poatã fi amânatã şi motivarea urgenţei în cuprinsul ordonanţei. Aceasta este concluzia care se desprinde din preambulul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , astfel cum acesta a fost redactat la data emiterii sale. Astfel, legislatorul delegat a precizat cã, urmare a constatãrii, prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, a neconstituţionalitãţii prevederilor <>Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, "se impune adoptarea de urgenţã a unei noi reglementãri menite sã asigure atât continuarea exercitãrii dreptului de acces la propriul dosar, cât şi a activitãţii de deconspirare a Securitãţii", consecinţele nereglementãrii în ansamblu a acestei problematici în termenul de 45 de zile prevãzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie putând fi "extrem de grave".
În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 108 alin. (3) din Legea fundamentalã, Curtea observã cã este lipsitã de incidenţã în cauzã, autorul excepţiei fãcând confuzie între regimul adoptãrii ordonanţelor simple, care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, şi a celor de urgenţã, care pot fi adoptate de Guvern în virtutea dispoziţiilor art. 115 alin. (4) din Constituţie, cu respectarea condiţiilor amintite mai sus.
Totodatã, Curtea constatã cã nu este întemeiatã susţinerea potrivit cãreia <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 ar fi contrarã dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Constituţie care prevãd cã justiţia se înfãptuieşte în numele legii, "nicidecum în numele ordonanţei". Noţiunea de "lege" este utilizatã de textul constituţional în sens larg. Legislatorul constituant nu a avut în vedere exclusiv semnificaţia restrânsã, de act adoptat de Parlament, ca unicã autoritate legiuitoare a ţãrii, ci s-a referit la ansamblul actelor normative ce formeazã dreptul intern.
În ceea ce priveşte celelalte critici formulate în motivarea neconstituţionalitãţii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 , Curtea constatã cã s-a mai pronunţat, reţinând conformitatea acesteia cu textele şi prevederile constituţionale la care s-au raportat şi autorii prezentei excepţii. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea a observat cã prin aceastã ordonanţã de urgenţã s-a realizat o reconfigurare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii, ca autoritate administrativã autonomã, lipsitã de atribuţii jurisdicţionale, ale cãrei acte privind accesul la dosar şi deconspirarea Securitãţii sunt supuse controlului instanţelor de judecatã. În condiţiile în care acţiunea în constatarea calitãţii de lucrãtor al Securitãţii este introdusã la o instanţã de judecatã, a cãrei hotãrâre poate fi atacatã cu recurs, dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 nu sunt de naturã sã confere Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii rolul de instanţã extraordinarã.
Totodatã, prin <>Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , Curtea a statuat cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 urmãreşte deconspirarea prin consemnarea publicã a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politicã comunistã, fãrã sã promoveze rãspunderea juridicã şi politicã a acestora şi fãrã sã creeze premisele unei forme de rãspundere moralã şi juridicã colectivã pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovãţie şi a vreunei încãlcãri a drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
De asemenea, pronunţându-se, prin <>Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, asupra prevederilor <>art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 care reglementeazã competenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti de soluţionare a cauzelor având ca obiect constatarea calitãţii de lucrãtor sau colaborator al Securitãţii, Curtea a constatat cã nu este întemeiatã nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalitãţii în drepturi, deoarece acest text de lege nu instituie niciun privilegiu şi nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, argumentele ce au stat la baza pronunţãrii deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securitãţii, în ansamblul sãu, precum şi ale art. 2 lit. a) din aceasta, excepţie ridicatã de Liviu Cãzan, Dumitru Ionescu şi, respectiv, Licã Tudor în dosarele nr. 39.798/3/2008, nr. 1.844/2/2009 şi, respectiv, nr. 38.426/3/2008 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 9 martie 2010.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
