Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 22 din 27 ianuarie 2004  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 22 din 27 ianuarie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 233 din 17 martie 2004
Nicolae Popa - preşedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Rada Barbulea şi Sorin Barbulea în Dosarul nr. 4.927/2001 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a IV-a civilã.
La apelul nominal este prezent Sorin Barbulea, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Partea prezentã solicitã declinarea competenţei Curţii Constituţionale la instanţa de judecatã, având în vedere cã motivele invocate la data ridicãrii excepţiei în faţa instanţei judecãtoreşti nu mai sunt în concordanţã cu prevederile din Constituţia revizuitã.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea excepţiei de necompetenţã, având în vedere dispoziţiile art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, care prevãd în mod expres şi limitativ competenţa Curţii Constituţionale în materia controlului concret de constituţionalitate.
Curtea, deliberând, respinge excepţia de necompetenţã, pentru urmãtoarele considerente:
Curtea Constituţionalã este o autoritate publicã ce nu face parte din sistemul organelor judecãtoreşti, astfel încât, de principiu, soluţia declinãrii competenţei, având ca efect învestirea unei autoritãţi judecãtoreşti cu soluţionarea cauzei, este inadmisibilã.
Cauza fiind în stare de judecatã, autorul excepţiei aratã cã, deşi a mai invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 , Curtea Constituţionalã pronunţând <>Decizia nr. 339/2002 , a reiterat aceastã excepţie, în faţa aceleiaşi instanţe, raportând criticile la alte motive de neconstituţionalitate. În consecinţã solicitã admiterea excepţiei, motivând aceasta în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (2) şi art. 51 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã acelaşi autor, în aceeaşi cauzã şi în faţa aceleiaşi instanţe, a ridicat aceeaşi excepţie, Curtea Constituţionalã pronunţând <>Decizia nr. 339/2002 , prin care a fost respinsã excepţia.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 mai 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 4.927/2001, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Rada Barbulea şi Sorin Barbulea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã dispoziţiile <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 contravin art. 1 alin. (3) din Constituţie, deoarece, aratã autorul excepţiei, "într-un stat de drept sistemul de legi nu poate conţine prevederi lovite de nulitate absolutã". Se susţine, de asemenea, cã textul legal criticat contravine şi art. 41 din Constituţie, deoarece "ar fi neconstituţionalã readucerea terenurilor intravilane, trecute în proprietatea privatã a municipiilor, potrivit <>Legii nr. 18/1991 , în patrimoniul proprietãţii private a statului prin efectul art. 26 alin. (3), neocrotindu-se astfel, în mod egal, cele douã proprietãţi".
Autorul excepţiei considerã cã este încãlcat şi art. 51 din Constituţie, deoarece "implicã nesocotirea prevederilor privind ocrotirea în mod egal a proprietãţii private, ca şi încãlcarea unor prevederi legale deja adoptate, precum şi a unor principii de bazã ale dreptului privind transferul de proprietate în baza unor juste titluri".
Instanţa de judecatã considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã textul criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei. De altfel, aratã Guvernul, calificarea unui teren ca fiind sau nu aferent unei construcţii este o problemã de aplicare a legii, care excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
Guvernul aratã cã excepţia de neconstituţionalitate a mai fost ridicatã de aceiaşi autori în acelaşi dosar al Curţii de Apel Bucureşti, asupra cãreia Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 339 din 5 decembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 27 februarie 2003.
Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, Curtea statuând în jurisprudenţa sa cã este dreptul legiuitorului sã aprecieze nu numai oportunitatea mãsurilor reparatorii, ci şi întinderea lor.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, dispoziţii care au urmãtorul conţinut: "Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depãşesc suprafaţa aferentã construcţiilor, rãmân în proprietatea statului."
Textele constituţionale invocate de autorii excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (3), art. 41 alin. (2) şi art. 51 din Constituţie, care, ulterior sesizãrii, a fost modificatã şi completatã prin <>Legea de revizuire a Constituţiei României nr. 429/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 29 octombrie 2003, republicatã de Consiliul Legislativ, în temeiul art. 152 din Constituţie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, cu reactualizarea denumirilor şi dându-se textelor o nouã numerotare. Dupã republicare, textele constituţionale invocate au numerotarea şi conţinutul urmãtor:
- Art. 1 alin. (3) şi (5): "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertãţile cetãţenilor, libera dezvoltare a personalitãţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintã valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
[...]
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";
- Art. 44 alin. (2): "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 339 din 5 decembrie 2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 27 februarie 2003, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a statuat cã aceste dispoziţii sunt constituţionale.
În considerentele acestei decizii Curtea a reţinut cã <>Legea nr. 112/1995 vizeazã acea categorie de bunuri, existente în patrimoniul statului, dobândite în perioada comunistã prin acte juridice valabile în raport cu reglementãrile atunci în vigoare. Tocmai de aceea, astfel cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 73/1995 , trebuie sã se recunoascã statului dreptul de a hotãrî neîngrãdit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în patrimoniul sãu în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentã în momentul dobândirii lor, precum şi de a stabili modul în care - prin restituire în naturã, prin plata unor despãgubiri sau în orice altã modalitate - foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor beneficia de reparaţii pentru prejudiciile suferite prin aplicarea unor prevederi legislative în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. În consecinţã, chiar dacã naţionalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul unor legi anterioare, a luat naştere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzãtoare prevederilor Constituţiei, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementãrilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrãrii în vigoare a acesteia, independent de modificãrile aduse regimului juridic al proprietãţii.
Aşa fiind, se aratã în decizia menţionatã a Curţii, dreptul fostului proprietar de a i se restitui imobilul se naşte în viitor, prin aplicarea prevederilor legale care îi reconstituie acest drept. Prevederile privind garantarea şi ocrotirea proprietãţii, potrivit art. 41 din Constituţie, se aplicã numai dupã reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate.
Considerentele acestor decizii sunt valabile şi în cauza de faţã, neintervenind elemente noi de naturã sã determine o reconsiderare a jurisprudenţei Curţii.
Autorul excepţiei mai criticã textul de lege şi pe motiv cã ar încãlca prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
Curtea constatã cã aceastã criticã este neîntemeiatã. <>Legea nr. 112/1995 are ca obiect reglementarea mãsurilor reparatorii în folosul foştilor proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute cu titlu în proprietatea statului ori în proprietatea unor persoane juridice dupã 6 martie 1945. Este contradictoriu sã se susţinã cã garanţia constituţionalã a dreptului de proprietate a fost încãlcatã tocmai de o lege care asigurã restituirea în naturã a proprietãţii fostului proprietar. Statul de drept asigurã supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta.

Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 26 alin. 3 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicatã de Rada Barbulea şi Sorin Barbulea în Dosarul nr. 4.927/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 27 ianuarie 2004.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Maria Bratu


-----------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016