Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 219 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 265 din 14 aprilie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rudolf Moscovici, în nume propriu şi în calitate de mandatar al lui Rosee Feiczewics, în Dosarul nr. 4.606/62/2010 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã Rudolf Moscovici, personal şi în calitate de mandatar al lui Rosee Feiczewics, lipsã fiind cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei care solicitã admiterea acesteia. Astfel, acesta apreciazã cã reglementarea criticatã este neconstituţionalã, fiind contrarã principiului egalitãţii în drepturi şi principiului constituţional potrivit cãruia proprietatea privatã este ocrotitã şi garantatã, în mod egal, de lege.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind inadmisibilã, apreciind cã aspectele invocate de autorul acesteia vizeazã, în realitate, modificarea legislaţiei în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 4.606/62/2010, Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rudolf Moscovici, în nume propriu şi în calitate de mandatar al lui Rosee Feiczewics, într-o cauzã civilã având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate contravin principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor în faţa legii, deoarece prin aplicarea prevederilor acestei legi şi ale <>Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, se creeazã artificial douã categorii, cu regim juridic distinct, şi anume: beneficiarii <>Legii nr. 290/2003, al cãror drept de a beneficia de compensaţii materiale este condiţionat de primirea altor despãgubiri, în condiţiile legilor fondului funciar şi, pe de altã parte, beneficiarii <>Legii nr. 9/1998, al cãror drept de a beneficia de compensaţii nu este condiţionat, prin aceasta instituindu-se o discriminare fãrã o justã şi obiectivã justificare. Astfel, apreciazã cã prin <>Legea nr. 290/2003 se reduce în mod arbitrar cuantumul terenului pentru care urmeazã sã primeascã despãgubiri în naturã sau compensaţii bãneşti.
Tribunalul Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate, întrucât exercitarea dreptului de proprietate şi acordarea de despãgubiri pot fi îngrãdite şi supuse unor condiţii, în limitele legii.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã "este atributul exclusiv al legiuitorului de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003.
Prevederile de lege criticate au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din <>Legea nr. 171/2006 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 19 mai 2006, şi prevãd cã, "În cazul în care prevederile alin. (1) nu pot fi îndeplinite în naturã, foştii proprietari beneficiazã de despãgubiri sau compensaţii, o sumã calculatã la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilitã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicãrii <>art. 36 şi 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actualizatã potrivit coeficientului de inflaţie existent la data plãţii compensaţiei, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, fãrã ca totalul suprafeţei de teren pentru care se acordã despãgubirile sau compensaţiile sã depãşeascã suprafaţa de 50 ha teren agricol şi 10 ha teren forestier de proprietar deposedat."
Autorul excepţiei susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, ale art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern raportate la dispoziţiile Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, şi celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorul acesteia nu formuleazã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci deduce neconstituţionalitatea textului de lege criticat, şi în ansamblu a <>Legii nr. 290/2003, din compararea acestei legi cu <>Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Astfel, acesta aratã cã cetãţenii români care au deţinut proprietãţi în teritoriile pierdute, ca urmare a Tratatului dintre România şi Bulgaria, au fost despãgubiţi integral pentru bunurile pierdute, în temeiul <>Legii nr. 9/1998, pe când cetãţenii români care au pierdut terenuri în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa sunt despãgubiţi conform <>Legii nr. 290/2003 doar parţial, dreptul de a beneficia de compensaţii materiale fiind condiţionat de acordarea altor despãgubiri, în condiţiile fondului funciar. În acest sens, apreciazã cã, deşi ambele acte normative au ca obiectiv repararea unor nedreptãţi şi un conţinut similar, diferã modul de acordare a despãgubirilor pentru persoanele îndreptãţite.
Faţã de aceastã criticã, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţionalã s-a pronunţat în mod constant asupra faptului cã examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale sau acte normative între ele.
De altfel, asupra unei critici similare, privind limitarea suprafeţelor de teren asupra cãrora se poate reconstitui, ca urmare a despãgubirilor sau compensaţiilor, dreptul de proprietate, Curtea a reţinut, de principiu, prin <>Decizia nr. 1.222/2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, cã "limitarea suprafeţei restituite pe fiecare titular deposedat, la 50 ha pentru terenurile agricole şi 10 ha pentru terenurile forestiere (...), se referã la o soluţie legislativã care corespunde unei opţiuni politice ce ţine de competenţa legiuitorului, nefiind o problemã de contencios constituţional", deoarece "este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea mãsurilor pe care le stabileşte prin lege, iar sub aspectele practice ce le-ar presupune o apreciere asupra oportunitãţii vreunei mãsuri reparatorii, Curtea nu numai cã nu s-ar putea pronunţa, dar, în principiu, n-ar putea, desigur, sã completeze sau sã schimbe mãsuri legislative existente, devenind astfel «legislator pozitiv»".
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Rudolf Moscovici, în nume propriu şi în calitate de mandatar al lui Rosee Feiczewics, în Dosarul nr. 4.606/62/2010 al Tribunalului Braşov - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
