Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 217 din 7 martie 2006  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 6^2 alin. (1) teza intai din Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 217 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6^2 alin. (1) teza intai din Legea nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 29 martie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6^2 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicatã de Nicoleta-Mihaela Staicu în Dosarul nr. 2.239/2005 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.239/2005, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6^2 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicatã de Nicoleta-Mihaela Staicu într-un litigiu având ca obiect soluţionarea apelului formulat de autorul excepţiei împotriva unei sentinţe prin care s-a constatat nulitatea absolutã a contractului de închiriere a unei locuinţe construite din fonduri aparţinând Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 şi 16.
Autorul excepţiei considerã cã dispoziţiile legale criticate, stabilind cã vârsta tinerilor potenţiali beneficiari ai locuinţelor construite prin Agenţia Naţionalã pentru Locuinţe trebuie sã fie de pânã la 35 de ani, creeazã o discriminare între cetãţenii români având sub 35 de ani şi cei care au peste aceastã vârstã.
Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestei opinii se aratã cã textul legal criticat determinã categoria "tinerilor" la care face referire <>Legea nr. 152/1998 şi circumstanţiazã persoanele care pot beneficia de mãsurile de protecţie prevãzute de lege. Totodatã, se considerã cã avantajele acordate categoriei de persoane prevãzute de lege nu contravin textelor constituţionale invocate, ci sunt o componentã a mãsurilor de protecţie pe care statul le acordã acestor persoane, în considerarea statutului lor social, a posibilitãţilor materiale reduse de achiziţionare a unei locuinţe.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere Avocatul Poporului considerã cã instituirea unei limite de vârstã pânã la care tinerii pot beneficia de locuinţe construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe destinate închirierii reprezintã opţiunea legiuitorului şi nu contravine principiului egalitãţii în faţa legii, nefiind o mãsurã de naturã a crea discriminãri în raport cu nici unul dintre criteriile expres enumerate la art. 4 alin. (2) din Constituţie.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile <>art. 6^2 din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 16 iulie 1998. Curtea observã cã, deşi autorul excepţiei invocã neconstituţionalitatea întregului <>art. 6^2 din Legea nr. 152/1998 , în realitate, astfel cum rezultã din memoriul prin care s-a ridicat excepţia, acesta criticã doar teza întâi din primul alineat al art. 6^2 din lege.
Totodatã, Curtea reţine cã textul legal criticat a fost modificat succesiv, ultima modificare fiind operatã prin <>Legea nr. 10/2006 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 105/2005 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 20 ianuarie 2006. În consecinţã, textul legal criticat are urmãtorul cuprins:
"(1) Tinerii, în sensul prevederilor prezentei legi, sunt persoane majore în vârstã de pânã la 35 de ani la data depunerii cererii pentru repartizarea unei locuinţe construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, destinate închirierii, şi care pot primi repartiţii în cel mult 12 luni de la împlinirea acestei vârste."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 privind universalitatea şi ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, autorul excepţiei considerã cã stabilirea unei limite de vârstã pânã la care tinerii pot beneficia de locuinţe construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe destinate închirierii este de naturã a contraveni principiilor constituţionale ale universalitãţii şi egalitãţii în drepturi.
Curtea reţine cã, potrivit art. 49 din Constituţie, copiii şi tinerii beneficiazã de un "regim special de protecţie şi de asistenţã în realizarea drepturilor lor". Acestui drept sintezã îi corespunde obligaţia statului de a asigura copiilor şi tinerilor condiţiile necesare bunei lor dezvoltãri.
Criteriul natural şi cert dupã care pot fi identificaţi beneficiarii mãsurii prevãzute de textul constituţional al art. 49 este cel al vârstei. În consecinţã, Curtea constatã cã textul de lege criticat dã expresie dispoziţiilor constituţionale cu privire la protecţia specialã acordatã tinerilor.
Curtea reţine cã instituirea unei limite de vârstã pânã la care tinerii pot beneficia de locuinţe construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe destinate închirierii este de competenţa exclusivã a legiuitorului, care utilizeazã în acest sens criteriul natural şi cert al vârstei titularului.
De altfel, mãsura legalã criticatã este, astfel cum apreciazã şi instanţa de judecatã în opinia sa, o componentã a mãsurilor de protecţie pe care statul le acordã tinerilor, în considerarea statutului lor social, a posibilitãţilor materiale reduse de achiziţionare a unei locuinţe. Totodatã, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, egalitatea în drepturi nu înseamnã identitate de tratament juridic, astfel încât un tratament juridic diferit faţã de anumite categorii de persoane este nu numai admisibil, ci şi necesar, când acesta se justificã în mod raţional şi obiectiv, cum este şi în cazul de faţã.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6^2 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, excepţie ridicatã de Nicoleta-Mihaela Staicu în Dosarul nr. 2.239/2005 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 7 martie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Benke Karoly
---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016