Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
DECIZIE nr. 215 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 215 din 15 februarie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania    Twitter Facebook
Cautare document

DECIZIE nr. 215 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 3 mai 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Aade Ahmed Nasser Ali în Dosarul nr. 201/57/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
    Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând cele reţinute de Curte prin Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009.

                               CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea nr. 18/F/CA/2010 din 31 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 201/57/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Aade Ahmed Nasser Ali într-o cauzã având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a deciziei de returnare a acestuia de pe teritoriul României şi de prelungire a dreptului de şedere temporarã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã textele de lege criticate oferã posibilitatea angajatorului de a abuza de drepturile contractuale ale angajatului sãu. Astfel, prin neplata datoriilor cãtre instituţiile financiare ale statului, angajatorul poate determina desfacerea contractului de muncã al unui cetãţean strãin fãrã a avea nevoie de vreun motiv temeinic sau de respectarea cãilor legale de concediere a acestuia şi, mai mult decât atât, fãrã ca angajatul sã aibã vreo vinã. Aratã cã, printr-o astfel de atitudine, se încalcã atât "egalitatea dintre persoanele ale cãror drepturi sunt respectate prin Constituţia României", cât şi "dreptul unui cetãţean strãin de a munci în mod legal pe teritoriul României şi de a-şi alege singur locul de muncã, acest drept fiind lãsat la puterea discreţionarã a angajatorului". Precizeazã cã, în cazul sãu, chiar în conţinutul deciziei de returnare a sa s-a constatat faptul cã aceastã decizie a fost luatã ca urmare a unei culpe a angajatorului. Prin urmare, efectele nerespectãrii de cãtre societatea comercialã angajatoare a unor dispoziţii legale se repercuteazã asupra unui angajat. Dacã, ulterior, angajatorul îşi îndeplineşte obligaţiile, nu va suferi nicio sancţiune, dar angajatul pierde dreptul de a sta pe teritoriul României şi, implicit, i se desface şi contractul de muncã, deşi şi-a îndeplinit cu conştiinciozitate obligaţiile asumate prin contractul de muncã.
    Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
    Potrivit prevederilor art. 30 alin.(1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                               CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 5 iunie 2008, care au urmãtorul cuprins:
    - Art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2): "(1) Strãinilor intraţi în România în scopul angajãrii în muncã li se prelungeşte dreptul de şedere temporarã, dacã: (...)
    e) [prezintã] certificatul de atestare fiscalã emis de administraţia finanţelor publice în a cãrei razã teritorialã îşi are sediul angajatorul privind achitarea la zi a obligaţiilor cãtre bugetul public naţional, doar la prelungirile ulterioare sau dacã între data înregistrãrii solicitãrii pentru eliberarea autorizaţiei şi data înregistrãrii cererii pentru eliberarea permisului de şedere au trecut mai mult de 60 de zile; (...)
    (2) Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã în scop de muncã se acordã dacã strãinul prezintã documentele prevãzute la alin. (1) lit. b), c) şi e), precum şi dacã îndeplineşte condiţiile pentru prelungirea autorizaţiei de muncã."
    În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Constituţie: art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 18 - "Cetãţenii strãini şi apatrizii" şi art. 41 - "Munca şi protecţia socialã a muncii".
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, prin Decizia nr. 265 din 24 februarie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentalã, statuând cã acestea nu aduc atingere dreptului la muncã sau principiului nediscriminãrii. Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã dreptul prevãzut la art. 41 din Constituţie nu este absolut, ci trebuie exercitat în formele şi modalitãţile prevãzute de lege, cu respectarea condiţiilor specifice fiecãreia dintre ele, fãrã ca aceasta sã aibã semnificaţia îngrãdirii lui. De asemenea, Curtea a observat cã dreptul la muncã include libertatea alegerii profesiei, meseriei sau ocupaţiei şi libertatea alegerii locului de muncã, dar nu exonereazã titularul acestui drept subiectiv de la obligaţia respectãrii prevederilor legale aplicabile, dupã caz, fiecãruia dintre domeniile alese pentru exercitarea dreptului. Curtea a constatat cã cerinţa impusã prin textul de lege criticat se justificã prin specificul obiectului de reglementare, şi anume acordarea prelungirii dreptului de şedere temporarã în România strãinilor, în scop de muncã. Solicitarea certificatului fiscal prin care se atestã achitarea la zi de cãtre angajator a obligaţiilor sale cãtre bugetul public naţional constituie astfel o mãsurã de preîntâmpinare a evaziunii fiscale şi a fraudei, instituitã în scopul ca relaţiile dintre angajat şi angajator, pe de o parte, şi angajator-stat, pe de altã parte, sã se desfãşoare în condiţii legale.
    Întrucât în cauza de faţã nu au fost evidenţiate motive noi, îşi menţine valabilitatea soluţia pronunţatã prin decizia citatã, precum şi considerentele pe care aceasta s-a bazat. Aceleaşi argumente justificã şi respingerea ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002, având în vedere similitudinea de reglementare, acestea referindu-se la prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporarã în scop de muncã.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                        CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                            În numele legii
                               DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. e) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România, excepţie ridicatã de Aade Ahmed Nasser Ali în Dosarul nr. 201/57/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.


              PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                       AUGUSTIN ZEGREAN

                      Magistrat-asistent,
                     Valentina Bãrbãţeanu
                         __________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016