Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 214 din 15 februarie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil si art. 589 din Codul de procedura civila    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 214 din 15 februarie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil si art. 589 din Codul de procedura civila

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 261 din 13 aprilie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cãtãlina Gliga.
    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Agroindustriale" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi supune analizei plenului Curţii Constituţionale adresa transmisã de Tribunalul Dolj - Secţia civilã, la care a fost anexatã o copie a încheierii de şedinţã pronunţate în data de 3 februarie 2011 în Camera de Consiliu, prin care aceastã instanţã a rectificat, din oficiu, încheierea de sesizare a instanţei de contencios constituţional, pronunţatã în data de 5 februarie 2010.
    Astfel, aratã cã, dintr-o eroare materialã, în considerentele şi dispozitivul acestei încheieri s-a menţionat cã "instanţa urmeazã a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedurã civilã", în loc de "instanţa urmeazã a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã", aşa cum era corect. Aşa fiind, Tribunalul Dolj - Secţia civilã învedereazã Curţii Constituţionale cã, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã.
    Reprezentantul Ministerului Public solicitã Curţii Constituţionale sã ia în considerare aceastã rectificare şi sã se examineze excepţia de neconstituţionalitate aşa cum, în mod corect, a fost invocatã în faţa instanţei de judecatã.
    Curtea, luând act de cele expuse, considerã cauza în stare de judecatã.
    Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.

                                    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 5 februarie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 14.055/63/2009, Tribunalul Dolj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedurã civilã", excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Agroindustriale" - S.A. din Craiova într-o cauzã civilã având ca obiect validarea ofertei reale de platã.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 1114 din Codul civil restrâng posibilitatea instituţiei ofertei reale urmate de consemnaţiune doar la obligaţii care au ca obiect o sumã de bani, indiferent de buna sau reaua-credinţã a creditorului. Se aratã cã "prin acest text de lege este lezat dreptul de proprietate al persoanei fizice sau juridice al cãrei consimţãmânt este substituit prin procedurã de cãtre debitoare, cu concursul executorului judecãtoresc şi al instanţei de judecatã". Aşa fiind, apreciazã cã procedura reglementatã de art. 1114 din Codul civil poate avea drept consecinţã prejudicierea societãţii, prin diminuarea nejustificatã a patrimoniului acesteia, îngrãdindu-se discreţionar dreptul de proprietate al creditoarei al cãrei consimţãmânt în acceptarea plãţii este suplinit de cãtre instanţa de judecatã şi debitor, prin intermediul acestei proceduri.
    În ceea ce priveşte prevederile art. 589 din Codul de procedurã civilã, autorul excepţiei apreciazã cã acestea contravin dispoziţiilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care, independent de regulile stabilite pentru cererea principalã, competenţa aparţine în primã instanţã judecãtoriei, astfel încât pãrţile nu beneficiazã de o procedurã justã şi echitabilã care sã garanteze drepturile lor. În final, susţine cã art. 589 din Codul de procedurã civilã contravine art. 124 şi art. 126 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care reprezintã o ingerinţã a pãrţilor în activitatea de judecatã, ingerinţã de naturã a exclude posibilitatea instanţei sesizate cu o cerere de chemare în judecatã de a stabili întinderea drepturilor subiective ale pãrţilor, buna sau reaua-credinţã a acestora.
    Tribunalul Dolj - Secţia civilã şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.
    Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    Avocatul Poporului considerã cã prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, apreciazã cã acestea nu contravin normelor constituţionale invocate, fiind totodatã conforme şi cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum reiese din încheierea de sesizare a Curţii, îl constituie prevederile art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi cele ale art. 589 din Codul de procedurã civilã.
    Ulterior sesizãrii instanţei de contencios constituţional, prin Adresa nr. 560 din 25 ianuarie 2011, Tribunalul Dolj - Secţia civilã învedereazã Curţii Constituţionale cã încheierea de sesizare din data de 5 februarie 2010 a fost rectificatã, din oficiu, întrucât, dintr-o eroare materialã, în considerentele şi dispozitivul acestei încheieri s-a menţionat cã "instanţa urmeazã a încuviinţa cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1114 şi art. 1115 din Codul civil, precum şi a art. 589 din Codul de procedurã civilã".
    Astfel, instanţa aratã cã, în realitate, sunt criticate ca fiind neconstituţionale numai prevederile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã, nu şi cele ale art. 1115 din Codul civil, aşa cum, în mod greşit, a fost menţionat.
    Ca atare, Curtea constatã cã obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra cãruia urmeazã a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
    - Art. 1114 din Codul civil: "1. Când creditorul unei sume de bani refuzã de a primi plata, debitorul poate sã-i facã oferte reale, şi, refuzând creditorul de a primi, sã consemneze suma.
    Ofertele reale, urmate de consemnaţiune, libereazã pe debitor; ele, în privinţã-i ţin loc de platã, de sunt valabil fãcute, şi suma consemnatã, cu acest mod, este în rizico-pericolul creditorului.";
    - Art. 589 din Codul de procedurã civilã: "Cererea ce s-ar putea face înaintea judecãtoriei, sau pentru ca sã întãreascã, sau pentru ca sã se anuleze aceste oferte şi consemnaţii, se va face prin osebitã petiţie, dupã regulile stabilite pentru cererea principalã."
    Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) care consacrã dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea şi garantarea proprietãţii private, art. 124 privind înfãptuirea justiţiei şi celor ale art. 126 referitoare la instanţele judecãtoreşti.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã procedura prin care debitorul de bunã-credinţã se poate libera de obligaţia care îi incumbã faţã de creditor, în cazul în care acesta din urmã refuzã plata, se numeşte "ofertã realã urmatã de consemnaţiune" şi este reglementatã în Codul civil în art. 1114-1121 şi în Codul de procedurã civilã în art. 586-590. Astfel, procedura ofertei de platã urmatã de consemnaţiune este subordonatã refuzului creditorului de a primi plata ce i se datoreazã, textul invocat nelãsând loc unei extinderi interpretative.
    Curtea reţine cã aceastã procedurã specialã presupune douã etape: o primã etapã ce începe prin somaţia prevãzutã de art. 587 din Codul de procedurã civilã şi se încheie prin întocmirea de cãtre executorul judecãtoresc a procesului-verbal ce constatã neprezentarea creditorului ori refuzul acestuia de a primi suma sau, dupã caz, primirea plãţii, şi a doua etapã, ce presupune ca, înainte de consemnare, pentru valabilitatea acesteia, sã se comunice creditorului o nouã somaţie, conformã cu art. 1116 din Codul civil.
    De asemenea, Curtea constatã cã legiuitorul, prin art. 1114 alin. 2 din Codul civil, reglementeazã ofertele reale urmate de consemnaţiune ce libereazã pe debitor şi ţin loc de platã numai dacã sunt valabil fãcute, subordoneazã prin aceasta, în mod imperios, validitatea ofertelor formelor enunţate de lege, astfel cã buna-credinţã a debitorului, oricât de manifestã ar fi, nu poate îndeplini lipsa vreuneia din ele. În acest sens, art. 1115 din Codul civil stabileşte condiţiile care trebuie îndeplinite pentru ca ofertele sã fie valabile. Oferta realã urmatã de consemnaţiune elibereazã pe debitor ca şi cum ar fi plãtit însuşi creditorului; riscurile, în ceea ce priveşte bunul consemnat, trec asupra creditorului, iar curgerea dobânzilor este opritã, potrivit art. 1114 alin. 2 din Codul civil. Pentru ca debitorul sã fie efectiv eliberat, el trebuie sã consemneze efectiv suma datoratã; oferta singurã nu are niciun efect în ceea ce priveşte stingerea datoriei.
    Potrivit art. 589 din Codul de procedurã civilã, indiferent de valoarea sumei consemnate, cererea fãcutã de debitor pentru confirmarea validitãţii plãţii ori prin care creditorul solicitã anularea ofertei şi consemnaţiunii, este de competenţa judecãtoriei, ca primã instanţã. În lipsa unui text care sã prevadã altfel, competenţa teritorialã aparţine judecãtoriei de la domiciliul pârâtului. Aceste prevederi legale se referã la competenţa şi la procedura de confirmare sau de contestare a ofertelor de platã şi a consemnaţiunilor, ele confirmând dreptul oricãrei persoane interesate de a contesta oferta fãcutã de debitor şi însãşi consemnaţiunea sumei datorate. Contestarea plãţii sau a consemnaţiunii se va face printr-o cerere separatã, astfel încât persoana interesatã, cel mai adesea creditorul, nu va putea recurge la o simplã apãrare sau excepţie în cadrul procedurii execuţionale, ci va trebui sã formuleze o cerere distinctã, care se va soluţiona potrivit regulilor de drept comun.
    Curtea reţine cã reglementarea criticatã reprezintã norme de procedurã, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor şi a procedurii de judecatã constituie atributul exclusiv al legiuitorului, acesta fiind ţinut, desigur, ca în procesul de legiferare sã se circumscrie cadrului constituţional.
    Textele de lege criticate nu contravin dreptului pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil şi de judecarea acestuia într-un termen rezonabil şi nici principiului constituţional conform cãruia proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular.

    Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1114 din Codul civil şi art. 589 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Agroindustriale" - S.A. din Craiova în Dosarul nr. 14.055/63/2009 al Tribunalului Dolj - Secţia civilã.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 15 februarie 2011.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                              Ingrid Alina Tudora

                                      ----
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016