Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 213 din 15 mai 2003  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare si ale   art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 213 din 15 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 19 iunie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 şi ale <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petroconstruct" - S.A. din Arad în Dosarul nr. 3.522/2002 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ într-o cauza având ca obiect o cerere de anulare a actelor de impunere emise de organele Ministerului Finanţelor Publice. Cauza a fost repusã pe rol la termenul din 10 aprilie 2003.
La apelul nominal rãspunde partea Ministerul Finanţelor Publice, prin consilier juridic, lipsind autorul exceptiei şi partea Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Arad, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice solicita respingerea exceptiei ridicate. Cu privire la <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , arata ca aceasta a fost abrogatã prin <>Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, solicita respingerea acesteia ca neîntemeiatã, deoarece sintagma "în vigoare" trebuie interpretatã în funcţie de momentul generarii cauzei care a determinat invocarea exceptiei. Ca atare, considera ca, în speta, textul supus controlului de neconstituţionalitate era în vigoare, în sensul <>Legii nr. 47/1992 , la data introducerii acţiunii la Curtea de Apel Timişoara.
Reprezentantul Ministerului Public pune, de asemenea, concluzii de respingere a exceptiei invocate. Cu privire la <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , considera ca, deşi textul acesteia a fost abrogat, soluţia legislativã contestatã a fost preluatã în noua reglementare, respectiv în <>art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, şi poate fi examinata pe fond. În acest sens, solicita respingerea ca neîntemeiatã a acestei excepţii, arãtând ca obligarea debitorului la plata unor dobânzi şi penalitãţi pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor bugetare nu contravine dispoziţiilor constituţionale. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, considera ca aceasta este neîntemeiatã şi invoca, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 316 din 19 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 12 decembrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 noiembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 3.522/2002, Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 şi ale <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petroconstruct" - S.A. din Arad într-o cauza având ca obiect cererea de anulare a actelor de impunere emise de organele Ministerului Finanţelor Publice.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a arãtat ca a susţinut iniţial neconstituţionalitatea unor dispoziţii din <>ordonanţele Guvernului nr. 3/1992 , nr. 26/1995, nr. 17/2000 şi nr. 11/1996, dispoziţii invocate de organele finanţelor publice ca temei legal al stabilirii obligaţiei de plata a creanţelor bugetare, inclusiv a majorãrilor şi penalitatilor de întârziere. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor primelor trei ordonanţe a fost respinsã de instanta judecãtoreascã ca fiind inadmisibila în conformitate cu prevederile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, întrucât nu mai erau în vigoare. În consecinta, acelaşi autor a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, arãtând ca, în cazul constatãrii neconstitutionalitatii acestor dispoziţii legale, se deschide calea controlului de constitutionalitate şi a actelor normative ieşite între timp din vigoare şi se previne respingerea ca fiind inadmisibila a exceptiei vizând neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 care, de asemenea, va ieşi, probabil, din vigoare pana la data soluţionãrii exceptiei.
Autorul exceptiei considera ca dispoziţiile <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , care prevãd obligaţia plãţii de majorãri şi penalitãţi pentru neachitarea la termen a creanţelor bugetare, precum şi împuternicirea Guvernului de a stabili, prin hotãrâre, cota majorãrilor şi a penalitatilor de întârziere sunt contrare prevederilor art. 53, 134 şi 135 din Constituţie.
În ceea ce priveşte <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, autorul exceptiei susţine ca aceste dispoziţii sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (1), art. 51 şi ale art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 1 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã. Prin condiţionarea admisibilitãţii exceptiei de neconstituţionalitate de existenta în vigoare a dispoziţiilor legale criticate, "Curţii Constituţionale îi este luat dreptul de a controla constituţional o lege care este abrogatã la data controlului constituţional, care continua sa producã efecte prin prisma faptului ca actul juridic încheiat de pãrţi este analizat de cãtre instanta judecãtoreascã, prin prisma legii în vigoare la data când respectivul act juridic a fost încheiat". În aceasta situaţie instanta judecãtoreascã are doua posibilitãţi, deopotrivã neconstituţionale: fie aplica legea abrogatã, deşi este contrarã Constituţiei, fie exercita ea însãşi controlul de constitutionalitate.
Curtea de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã ca excepţia privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 este nefondata, deoarece "stabilirea de majorãri de întârziere pentru neachitarea la termen a obligaţiilor bugetare nu intra în sfera sistemului legal de impunere, ci în cea a rãspunderii juridice pentru neîndeplinirea îndatoririlor prevãzute de lege, pe de o parte, şi nu este incompatibilã cu economia de piata sau cu libertatea comerţului, pe de alta parte". De asemenea, considera neîntemeiatã şi susţinerea neconstitutionalitatii dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, având în vedere ca "prin aceste prevederi se evita supraincarcarea Curţii Constituţionale, mai mult, se impiedica sesizarea abuzivã a Curţii în scopul tergiversarii nejustificate a proceselor".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul a comunicat punctul sau de vedere numai cu privire la dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, considerând ca, în aceasta privinta, excepţia este inadmisibila, întrucât soluţionarea cauzei nu depinde de textul de lege criticat.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie urmãtoarele dispoziţii legale:
a) Dispoziţiile <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 108/1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii referitoare la majorãri şi penalitãţi aplicate pentru neachitarea la termen a obligaţiilor bugetare, precum şi la stabilirea cotei majorãrilor şi a penalitatilor prin hotãrâre a Guvernului.
Cu privire la <>Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , Curtea constata ca aceasta a fost expres abrogatã, începând cu data de 1 ianuarie 2003, prin <>art. 170 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 30 august 2002, însã soluţia legislativã criticata de autorul exceptiei a fost preluatã în noua reglementare. La rândul sau, <>Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 a fost aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 79 din 12 martie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 26 martie 2003. În actuala redactare, textele criticate au urmãtorul conţinut:
- Art. 12: "Pentru neachitarea la termenul scadent a obligaţiilor bugetare debitorii datoreazã dobânzi şi penalitãţi de întârziere. Dobânzile şi penalitãţile de întârziere datorate sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.";
- Art. 16: "(1) Nivelul dobânzii se stabileşte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, corelat cu nivelul dobânzii de referinta a Bãncii Naţionale a României, o data pe an, în luna decembrie pentru anul urmãtor sau în cursul anului, dacã aceasta se modifica cu peste 5 puncte procentuale.
(2) Cota penalitatilor de întârziere se poate modifica anual prin legea bugetului de stat."
b) Dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997, conform cãrora "Curtea Constituţionalã decide asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei". Din aceste dispoziţii legale autorul exceptiei susţine neconstituţionalitatea sintagmei "în vigoare".
Conform susţinerilor autorului exceptiei, dispoziţiile <>art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 , preluate în <>art. 12 şi 16 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 , sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 53 referitoare la contribuţiile financiare, art. 134 privind economia şi art. 135 privind proprietatea, iar dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, incalca prevederile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (1) referitoare la drepturile, libertãţile şi obligaţiile cetãţenilor consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, art. 54 privind respectarea Constituţiei şi a legilor şi art. 144 lit. c) privind atributia Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi dispoziţiile legale criticate cu raportare la prevederile constituţionale invocate, Curtea retine urmãtoarele:
I. Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor <>art. 12 şi 16 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 , Curtea constata ca art. 53 din Constituţie prevede îndatorirea fundamentalã de a contribui, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, cu condiţia asigurãrii asezarii juste a sarcinilor fiscale. Potrivit art. 138 alin. (1) din Legea fundamentalã, "Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurãrilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege".
Obligaţia plãţii impozitelor şi a taxelor, stabilite prin lege, nu contravine principiilor economiei de piata şi nu este de natura sa lezeze ocrotirea proprietãţii.
În condiţiile economiei de piata, stabilirea de dobânzi în cazul neîndeplinirii la termenul scadent a obligaţiei de plata reprezintã o mãsura justificatã şi necesarã pentru a preveni prejudicierea creditorului, iar penalitãţile de întârziere apar ca o sancţiune pentru neîndeplinirea unor obligaţii legale.
Nivelul dobânzilor datorate nu poate fi stabilit ca un procent imuabil, ci acesta se schimba periodic, în raport cu evoluţia economiei şi cu schimbãrile intervenite pe piata financiarã. Împuternicirea Guvernului de a corela, prin hotãrâre, nivelul dobânzilor cu cele de referinta stabilite de Banca Nationala a României se justifica prin eliminarea necesitãţii modificãrii frecvente a legii în aceasta privinta. Dimensionarea sancţiunii, constând în penalitãţile de întârziere, trebuie revizuitã periodic în raport cu gravitatea consecinţelor neachitarii la termen a obligaţiilor bugetare, iar aceasta activitate este de competenta legiuitorului, care poate modifica anual cota penalitatilor de întârziere prin legea bugetului.
II. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, respingerea, ca fiind inadmisibila, a unei excepţii de neconstituţionalitate de cãtre instanta judecãtoreascã în fata cãreia s-a ridicat aceasta este justificatã în situaţiile în care dispoziţiile legale vizate nu sunt incidente în cauza sau când exista vreunul dintre celelalte motive de inadmisibilitate prevãzute la alin. (1), (2) şi (3) ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã.
Instituirea, prin alin. (1) al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, a inadmisibilitatii unei excepţii de neconstituţionalitate pe motivul ca dispoziţiile legale criticate nu mai sunt în vigoare nu contravine nici unei dispoziţii constituţionale şi nu este de natura sa conducã la ideea ca prin aceasta instanta care judeca fondul se substituie Curţii Constituţionale, sub acoperirea unei dispoziţii legale. Dispoziţiile alin. (1), (2) şi (3) ale <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sunt norme de procedura pe care instanta care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sa le aplice, în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã.
Aceasta procedura nu face însã posibila respingerea sau admiterea exceptiei de neconstituţionalitate de cãtre instanta judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale.

Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, cu majoritate de voturi în privinta <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,

CURTEA
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 12 şi 16 din Ordonanta Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare şi a dispoziţiilor <>art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Petroconstruct" - S.A. din Arad în Dosarul nr. 3.522/2002 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 15 mai 2003.

PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI

Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016