Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 210 din 30 noiembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 288^1 alin. 1 din Codul de procedura civila, introdus prin Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea si completarea Codului de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 76 din 21 februarie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 288^1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilã, excepţie ridicatã de Banca Agricolã - S.A. - Sucursala coordonatoare Prahova în Dosarul nr. 5.073/1998 al Curţii Supreme de Justiţie - Secţia comercialã.
La apelul nominal Banca Agricolã - S.A. - Sucursala coordonatoare Prahova este reprezentatã de Mariana Tanase şi Florin Nita, consilieri juridici; Gheorghe Savu este prezent personal şi asistat de avocat Gheorghe Diaconescu; Viorica Liliana Savu este reprezentatã de acelaşi avocat; lipseşte Societatea Comercialã "Boving" S.A. Barcanesti, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecata, reprezentantul autorului exceptiei arata ca în prezent actul de justiţie este grav prejudiciat de dispoziţia art. 288^1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 , referitoare la regula motivarii apelului în termen de 15 zile de la comunicarea hotãrârii instanţei de fond, prin aceea ca stinghereste şi chiar uneori obstaculeaza accesul la justiţie al pãrţilor într-o etapa jurisdicţionalã superioarã. Apreciazã, având în vedere caracterul devolutiv al apelului, ca acest termen prohibitiv este inutil, întrucât instanta de apel trebuie sa exercite controlul asupra fondului pentru a indrepta, acolo unde este cazul, soluţiile date în prima instanta. De aceea susţine ca accesul la justiţie trebuie sa fie efectiv, nu formal, iar dreptul la apãrare nu trebuie afectat prin reducerea unui termen de motivare a caii de atac. Referindu-se la rolul activ al judecãtorului, arata ca acesta este diluat pana la dispariţie de caracterul nerezonabil al termenelor de sustinere a procesului. În continuare, arata ca sentinta civilã impotriva cãreia s-a formulat apelul a fost pronunţatã sub imperiul legii vechi, deci înainte de intrarea în vigoare a <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 , astfel ca, în speta, instanta superioarã a nesocotit principiul neretroactivitatii legii în materie civilã, consfintit de art. 15 alin. (2) din Constituţie. În final, solicita admiterea exceptiei ridicate.
În cuvântul sau avocatul pãrţilor Gheorghe Savu şi Viorica Liliana Savu solicita respingerea exceptiei invocate, arãtând ca susţinerile autoarei exceptiei reflecta încercarea de deturnare a conţinutului drepturilor fundamentale consfinţite în art. 21 şi 24 din Constituţie. Dispoziţia legalã criticata disciplineaza evoluţia procesului prin exercitarea dreptului la apel în termenul în care trebuie depuse motivarile, redus la 15 zile, fata de dispoziţia art. 287 alin. (2) din Codul de procedura civilã, "pana cel mai târziu la prima zi de înfãţişare", sub sancţiunea decãderii din drept. Sancţiunea procesuala a decãderii din dreptul de a exercita o cale de atac, în cazul neefectuarii actului procedural în termenul legal imperativ este reglementatã de art. 103 din Codul de procedura civilã, astfel ca autorul exceptiei trebuia sa invoce neconstituţionalitatea acestui text, iar nu a <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 care nu a instituit o atare sancţiune procedurala. Considera ca argumentul privind caracterul nerezonabil al termenelor de sustinere a procesului este în discordanta cu politica juridicã a statului referitoare la procesul civil, politica ce nu poate face obiectul negocierii, interpretãrii ori contestarii la o autoritate efectivã. Cu privire la încãlcarea <>art. 15 alin. (2) din Constituţie apreciazã ca Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 , în speta, nu este retroactivã, deoarece nu a adus atingere actelor de procedura îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a acesteia. În final, depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca Bãncii Agricole - S.A. - Sucursala coordonatoare Prahova îi aparţine culpa neexercitarii apelului în termenul imperativ acordat de lege, ceea ce motiveaza sancţiunea aplicatã de instanta de apel. De asemenea, apreciazã ca, deşi sentinta civilã a fost pronunţatã înainte de aplicarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 , acest fapt nu contravine principiului tempus regit actum. De altfel, <>art. 714 din Codul de procedura civilã a fost abrogat prin Legea nr. 59/1993 , care introduce apelul, iar regulile de procedura sunt de stricta interpretare. În final, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 iunie 1999, pronunţatã în Dosarul nr. 5.073/1998, Curtea Suprema de Justiţie - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 288^1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilã. Excepţia a fost ridicatã de Banca Agricolã S.A. - Sucursala coordonatoare Prahova cu ocazia soluţionãrii recursului declarat impotriva Deciziei civile nr. 680 din 28 octombrie 1998 , pronunţatã de Curtea de Apel Ploiesti.
În motivarea exceptiei se susţine ca textul de lege criticat, "prin care s-a stabilit un termen de 15 zile pentru motivarea apelului, incalca art. 21 şi 24 din Constituţia României privind accesul liber la justiţie şi la garantarea dreptului la apãrare".
Exprimandu-şi opinia, instanta de judecata apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã, deoarece "dispoziţia cuprinsã în art. 288^1 din Codul de procedura civilã nu aduce atingere principiilor înscrise în art. 21 şi 24 din Constituţie."
Potrivit <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei ridicate.
În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepţia este neîntemeiatã, întrucât "Regula motivarii apelului în termen nu reprezintã o restrictie a vreunui drept, ci condiţia necesarã pentru a se contura cadrul judecaţii în apel pentru toate pãrţile şi, totodatã, pentru a se asigura, fãrã tergiversari, efectuarea controlului hotãrârii atacate. În fata instanţei de apel, ca de altfel în fata oricãrei instanţe judecãtoreşti reglementar sesizate, drepturile pãrţilor pot fi exercitate fãrã nici o ingradire şi, desigur, tot astfel şi dreptul la apãrare".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate, în privinta cãreia, cu precizãrile de mai jos, a fost legal sesizatã.
Obiectul exceptiei, astfel cum acesta rezulta din încheierea instanţei judecãtoreşti în fata cãreia a fost ridicatã, îl constituie art. 288^1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 , text care are urmãtoarea redactare: "Dupã comunicarea motivarii hotãrârii potrivit art. 288, pãrţile vor motiva apelul în fapt şi în drept, prezentând şi dovezile invocate în susţinerea apelului, într-un termen de 15 zile de la comunicare. În cazul prevãzut de art. 261 alineatul ultim, termenul pentru motivarea apelului se socoteşte de la comunicarea hotãrârii.
Când dovezile propuse sunt martori sau înscrisuri nearãtate la prima instanta, se vor aplica în mod corespunzãtor dispoziţiile art. 112 pct. 5.
Preşedintele va inainta instanţei de apel dosarul, împreunã cu apelurile fãcute, numai dupã împlinirea termenului de motivare a apelului pentru toate pãrţile.
Cu toate acestea, apelul va fi trimis de îndatã, dacã s-a fãcut cerere pentru suspendarea executãrii hotãrârii primei instanţe."
Pe de alta parte, din examinarea concluziilor scrise, depuse în susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, rezulta ca aceasta priveşte doar dispoziţia "într-un termen de 15 zile de la comunicare", prevãzutã la alin. 1 al art. 288^1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 . În aceasta situaţie, având în vedere prevederile art. 144 lit. c) din Constituţie şi cele ale <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã urmeazã sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost invocatã de parte, iar nu cu privire la ansamblul dispoziţiilor art. 288^1 din Codul de procedura civilã, dispoziţii în mod eronat indicate de instanta de judecata, prin încheiere, ca fiind obiect al exceptiei de neconstituţionalitate.
Analizând fundamentarea exceptiei, Curtea constata ca nu se poate retine incompatibilitatea stabilirii unui termen în vederea depunerii motivelor de apel cu prevederile constituţionale ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiţie şi cu cele ale art. 24 privind dreptul la apãrare, deoarece motivarea apelului este una dintre regulile procedurii de judecata, care se stabileşte prin lege, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constituţie, conform cãruia "Competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de lege".
În realitate, prin dispoziţia legalã criticata se urmãreşte ca exercitarea dreptului de a folosi o cale de atac sa se realizeze cu buna-credinţa, în sensul prevederilor constituţionale ale art. 54, potrivit cãrora: "Cetãţenii romani, cetãţenii strãini şi apatrizii trebuie sa-şi exercite drepturile şi libertãţile constituţionale cu buna-credinţa, fãrã sa încalce drepturile şi libertãţile celorlalţi." Posibilitatea depunerii necircumstantiate într-un interval de timp a motivelor de apel contravine cerintei de a se soluţiona cauza într-un termen rezonabil. Stabilirea unui astfel de termen are ca finalitate asigurarea celeritatii procesului, constituind o garanţie a securitãţii raporturilor juridice.
De altfel, în actualul nostru sistem de drept, temeiul constituţional al exercitãrii cãilor de atac îl constituie prevederile art. 128, din care rezulta ca impotriva hotãrârilor judecãtoreşti pãrţile interesate pot exercita cãile de atac în condiţiile legii. Aceasta dispoziţie constituţionalã se referã, desigur, inclusiv la termenele de exercitare a cãilor de atac.
În sfârşit, constatând ca dispoziţia cuprinsã în art. 288^1 alin. 1 din Codul de procedura civilã, privitoare la motivarea apelului în fapt şi în drept într-un termen de 15 zile de la comunicarea motivarii hotãrârii potrivit art. 288 din acelaşi cod, nu conţine elemente de retroactivitate, nefiind astfel incalcate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2), Curtea urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 288^1 alin. 1 din Codul de procedura civilã, introdus prin <>Ordonanta Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilã, excepţie ridicatã de Banca Agricolã - S.A. - Sucursala coordonatoare Prahova în Dosarul nr. 5.073/1998 al Curţii Supreme de Justiţie Secţia comercialã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 30 noiembrie 1999.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
