Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 210 din 15 mai 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 13 iunie 2003
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã, excepţie ridicatã de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu în Dosarul nr. 1.234/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintã unul dintre autorii exceptiei, Ion Purnichescu, personal, ceilalţi autori ai exceptiei şi pãrţile fiind lipsa, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Autorul exceptiei Ion Purnichescu arata ca a luat la cunostinta de Decizia Curţii Constituţionale nr. 312/2002 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate care fac obiectul prezentului dosar şi, ca atare, acesta a rãmas fãrã obiect, depunând şi concluzii scrise în acest sens.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibila, fata de dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, având în vedere ca, prin Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, ulterior sesizãrii, Curtea Constituţionalã a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, constatând ca acestea sunt neconstituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 26 septembrie 2002, pronunţatã în Dosarul nr. 1.234/CA/2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã. Excepţia a fost ridicatã de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu într-o cauza administrativã având ca obiect contestaţia introdusã de autorii exceptiei pentru anularea unei hotãrâri a Comisiei centrale pentru aplicarea <>Legii nr. 9/1998 , prin care li s-a respins acordarea compensaţiilor bãneşti prevãzute de <>Legea nr. 9/1998 , republicatã, având în vedere faptul ca aceştia sunt moştenitori testamentari şi nu se încadreazã în categoria persoanelor îndreptãţite la despãgubiri.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate, autorii exceptiei susţin ca limitarea sferei subiectelor care beneficiazã de mãsurile reparatorii prevãzute de <>Legea nr. 9/1998 , prin eliminarea moştenitorilor testamentari de la beneficiul legii, constituie o încãlcare a principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii, precum şi a protecţiei dreptului de proprietate, consacrate de Constituţie. Prin aceasta se incalca şi prevederile art. 42 din Constituţie, care consacra dreptul de moştenire fãrã a face distincţia între moştenitorii legali şi cei testamentari, precum şi ale art. 49 referitoare la restrangerea exerciţiului unor drepturi. De asemenea, autorii exceptiei susţin ca dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ opineaza în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile criticate nu incalca prevederile constituţionale invocate.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate este inadmisibila, potrivit dispoziţiilor <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, având în vedere ca prin Decizia nr. 312/2002 Curtea Constituţionalã a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 , republicatã, constatând ca acestea sunt neconstituţionale în mãsura în care inlatura moştenitorii testamentari de la beneficiul compensaţiilor prevãzute la art. 1 alin. (1) din aceeaşi lege.
Avocatul Poporului considera ca devin aplicabile dispoziţiile <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, deoarece Curtea Constituţionalã s-a pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 312/2002, în sensul admiterii acesteia.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3 şi 12 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 7 februarie 2002. Având în vedere ca alin. (2) al articolului menţionat face referire şi la alin. (1), se impune redarea cuprinsului ambelor alineate, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 1. alin. (1) şi (2): "(1) Cetãţenii romani, prejudiciati în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, denumit în continuare tratat, au dreptul la compensaţiile stabilite potrivit prezentei legi, în mãsura în care nu au primit anterior sau au primit numai parţial compensaţii ori despãgubiri pentru bunurile imobile - construcţii şi terenuri - pe care le aveau în proprietate în judeţele Durostor şi Caliacra, cedate Bulgariei, precum şi pentru recoltele neculese de porumb, bumbac şi floarea-soarelui.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiazã şi cetãţenii romani, moştenitori legali ai foştilor proprietari."
În susţinerea exceptiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia apreciazã ca prin dispoziţiile legale criticate sunt incalcate urmãtoarele prevederi constituţionale:
- Art. 15 alin. (1): "Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 20 alin. (2): "Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale.";
- Art. 41 alin. (1) şi (2): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul sl limitele acestor drepturi sunt sabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.";
- Art. 42: "Dreptul la moştenire este garantat";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 135 alin. (1) şi (2): "(1) Statul ocroteşte proprietatea.
(2) Proprietatea este publica sau privatã."
De asemenea, autorii exceptiei invoca şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care au urmãtorul cuprins: "Orice persoana fizica sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica şi în condiţiile prevãzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 312 din 19 noiembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 7 februarie 2003, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 , republicatã, constatând ca acestea sunt neconstituţionale în mãsura în care inlatura moştenitorii testamentari de la beneficiul acordãrii compensaţiilor prevãzute la alin. (1) al art. 1 din aceeaşi lege, cu urmãtoarea motivare:
"[...] se retine ca dreptul de creanta a intrat în patrimoniul foştilor proprietari, cetãţeni romani, prejudiciati prin aplicarea tratatului, la data intrãrii în vigoare a acestuia. Prin urmare, foştii proprietari aveau capacitatea de a dispune de acest drept de creanta prin acte pentru cauza de moarte.
Pentru ratiunile înfãţişate Curtea constata ca este intemeiata critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia prevederile <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 , republicatã, sunt contrare dispoziţiilor art. 42 din Constituţie, în mãsura în care limiteazã sfera persoanelor îndreptãţite la acordarea de despãgubiri numai la foştii proprietari şi moştenitorii lor legali, excluzandu-i pe moştenitorii testamentari. Într-adevãr, art. 42 din Constituţie garanteazã dreptul la moştenire, fãrã a limita garanţia instituitã exclusiv la moştenirea legalã. Întrucât, însã, dreptul la moştenire, în general, semnifica atât dreptul la moştenire legalã, cat şi la cea testamentarã, limitarea impusa prin <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 contravine dispoziţiilor textului constituţional.
Curtea constata, de asemenea, ca este intemeiata şi critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie. Astfel, în jurisprudenta sa, Curtea Constituţionalã a statuat în mod constant ca aplicarea unui tratament juridic diferenţiat este justificatã numai prin existenta unor situaţii diferite.
Calitatea de moştenitor legal sau testamentar nu îi plaseaza însã pe titulari în situaţii diferite, din punctul de vedere care intereseazã aici, de natura sa impunã instituirea unui tratament juridic diferenţiat, fãrã a fi discriminator. [...]
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia prevederile <>art. 1 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 , republicatã, contravin şi dispoziţiilor art. 49 din Constituţie, Curtea considera, de asemenea, ca este intemeiata, întrucât dreptul de creanta fata de statul roman a existat în patrimoniul foştilor proprietari, la data decesului acestora, şi, deci, a putut fi transmis pe cale testamentarã, dispoziţiile legale criticate aduc o restrangere a exerciţiului dreptului la moştenire, dar fãrã ca aceasta sa fie justificatã, în speta, de existenta vreunuia dintre cazurile prevãzute expres şi limitativ de textul constituţional menţionat.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, "Nu pot face obiectul exceptiei[...] prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale". În cazul de fata, sesizarea Curţii cu excepţia de neconstituţionalitate, prin încheierea din data de 26 septembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ, a fost anterioarã datei de 7 februarie 2003, data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a <>Deciziei nr. 312 din 19 noiembrie 2002 .
Potrivit dispoziţiilor art. 145 alin. (2) din Constituţie, deciziile de admitere ale Curţii Constituţionale sunt opozabile erga omnes de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I, dar, totodatã, acestea sunt opozabile Curţii Constituţionale de la data pronunţãrii lor.
Ţinând seama de toate aceste considerente, Curtea urmeazã sa respingã excepţia de neconstituţionalitate ca devenitã inadmisibila.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 şi <>art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibila, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetãţenilor romani pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicatã, excepţie ridicatã de Matilda Calafeteanu, Anca Petrescu şi Ion Purnichescu în Dosarul nr. 1.234/CA/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilã şi de contencios administrativ.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 15 mai 2003.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
